Oameni și KilometriCu fiecare an care trece căldura în casele moldovenilor costă tot mai scump, de aceea pentru unii dintre ei focul din vatră devine tot mai difuz. Combustibilii utilizați de cetățeni pentru a-și încălzi locuințele diferă de la caz la caz, în funcție de preferințele și veniturile acestora. Unii optează pentru sisteme autonome de încălzire în bază de gaze naturale sau brichete din biomasă. Alții se încălzesc la sobă cu tradiționalii cărbuni și cu lemne. În unele zone din țară se mai păstrează tradiția de a face tizic, zis și „cărbune moldovenesc”, adică niște blaturi din baligă și paie, uscate la soare. În lista combustibililor mai sunt cojile de nuci, ciocălăii sau chiar ramele de uși și geamuri vechi… Cum s-au pregătit pentru iarna din acest an mai mulți locuitori din regiunea de nord a țării, în special, raioanele Soroca și Drochia urmăriți în aceste imagini.
Fotoreportaj realizat de Tatiana Mitrofan.
-
Acum câteva decenii, Nadejda Lița a sădit salcâmi pe întreg perimetrul gospodăriei sale din satul Rublenița, raionul Soroca. Copacii au crescut înalți și puternici, fiind de-a lungul anilor pe post de gard. Din cauza prețurilor mari pentru lemn și cărbune, femeia de 85 de ani a decis că va tăia salcâmii rând pe rând și îi va da la foc. Octombrie 2018
-
„Omul gospodar îşi face vara sanie şi iarna car!” După acest proverb Ion Bîcu din satul Visca (Soroca) se conduce și când se pregătește cu lemne de foc pentru iarnă. În mijlocul toamnei, bărbatul respiră ușurat: a cumpărat lemne, le-a tăiat și le-a aranjat frumos la loc de cinste. Acum, gospodarul poate gusta din vinul său de casă, proaspăt făcut. Octombrie 2018
-
Prețul de piață pentru un metru de lemn din specii tari, în toamna anului 2018 constituia, în medie, 800 lei. Gospodăria Silvică Soroca, vinde lemnul la un preț de 625 lei. Octombrie 2018
-
Iurie Braescu taie cu ferăstrăul lemnul cumpărat, în ultima zi de toamnă, de Vitalie Ceban - un locuitor al satului Racovăț (Soroca). Acesta nu are un loc de muncă stabil, respectiv nici venitul său nu este constant, așa că preferă să cumpere lemne de câteva ori pe iarnă. Noiembrie 2018
-
Pentru doi metri cubi de lemn de soiuri tari precum stejarul, Ceban a plătit 1600 de lei. Acesta este un lemn calitativ, de care poți fi sigur în serile geroase de iarnă, spune bărbatul. Până la finalul sezonului rece, Ceban va mai investi de trei ori cam pe atât, pentru a încălzi locuința sa de cca 100 metri pătrați. Noiembrie 2018
-
În mai multe raioane din nordul republicii, țăranii adună ciocălăi pentru foc, după ce liderii agricoli recoltează porumbul de pe câmpuri. Familii întregi adună rămășițele din agricultură și le utilizează pentru a încălzi casele pe timp de iarnă. Octombrie 2018
-
Dumitru Belevschi din Popeștii de Jos (Drochia) strânge ciocălăi pe câmp. Pentru a aduna 10 saci ce ciocălăi, bărbatul umblă în genunchi o zi întreagă. Din cei 100 de saci de ciocălăi, adunați în mai bine de o săptămână, familia sa din patru persoane se încălzește două luni. Pentru aceeași perioadă, ar fi fost nevoie de patru metri cubi de lemn, ceea ce ar fi costat familia Beleavschi 3600 lei - bani grei, în condițiile în care soții nu au un loc de muncă. Octombrie 2018
-
Andrei Melnic a depozitat pe pragul casei, moștenite de la părinți, uși și geamuri. Acestea sunt vechi, rămase după reparația din apartamentul fiului. „Munca altor oameni nu trebuie batjocorită”, zice bărbatul din satul Voloave (Soroca). Unele părți de geamuri care s-au păstrat mai bine le va utiliza în gospodărie – restul vor merge la foc, în sobă. Octombrie 2018
-
Andrei Melnic s-a pregătit cu lemne pentru foc, tăiate din propria pădure de salcâm, totuși, „din an în an e tot mai greu de pregătit pentru iarnă”, spune bărbatul. Pentru a încălzi casa, el are nevoie de 5-6 metri cubi de lemn. Deoarece are lemn în pădurea sa, acesta economisește cel puțin 4500 lei în fiecare iarnă. Octombrie 2018
-
Anton Balaniuc din Volovița (Soroca) demontează gardul vechi din fața casei, ajutat de fratele său. După ce au stat la straja gospodăriei, cei 40 de metri de gard vor arde în sobă. „Din pensia de 1400 lei achit lumina, telefonul, cablul tv. Îmi rămân 900 de lei. Dacă aș pune deoparte câte 400 de lei, pentru o tonă de cărbune trebuie să adun 10 luni. Cu acest lemn vom economisi puțin, e păcat să-l arunc”, spune Balaniuc. Octombrie 2018
-
Familiei Costîrschi din Bulboci (Soroca) se asigură cu combustibil din propria livadă de fructe. În fiecare an, gospodarii curăță cei 70 de ari de livadă, iar crengile tăiate sunt utilizate pentru a încălzi casa pe timp de iarnă. În acest an, o parte din livada veche a fost defrișată, iar masa lemnoasă a fost adusă acasă pentru foc. Octombrie 2018
-
Nucile sunt apreciate nu doar pentru miezul lor benefic sănătății, dar și pentru cojile care au o puterea calorifică foarte mare. Producătorii de combustibili din biomasă utilizează cojile de nuci în calitate de materie primă pentru producerea peleților. Locuitorii satelor le aruncă direct în sobe, după ce sparg nucile și le extrag miezul. Octombrie 2018
-
Chiar dacă au desule lemne de foc, familia Slivinschi din Vasilcău (Soroca) utilizează în calitate de combustibil și cojile de nuci. Vasilcovenii au o livadă cu o suprafață de cinci ha cu pomi fructiferi și nuci, pe care o prelucrează și își întrețin familia. În 2018 livada amplasată pe malul râului Nistru a înghețat. Gospodarii au recoltat puținele nuci care au rezistat. Miezul e folosit la copturi, cojile de nuci - la foc. Octombrie 2018
-
„Cojile de nuci sunt o soluție pentru multă lume, pentru că din an în an e tot mai scump lemnul și cărbunele, iar oamenii nu au de lucru. Unii n-au de foc și se încălzesc cu crengi sau chiar paie. Cojile de nuci încălzesc casa bine, dar trebuie mare atenție, pot buhni în sobă”, zice Anatolie Slivinschi. Octombrie 2018
-
Un sac de nuci cântărește între 20 și 25 kg, dintre care circa 10 kilograme reprezintă miezul de nucă. Restul sunt coji – 15 kilograme sau 80% ca volum. Acestea ajung pentru a încălzi locuința 2-3 zile spun gospodarii. Octombrie 2018
-
Anatolie Șestacov a găsit la gunoiște rame de la geamuri și bucăți de scândură de podele vechi, pe care le-a adus acasă și le-a depozitat în debara. Soroceanul le va pune pe foc în soba din apartamentul său de la etajul doi. Bărbatul se bucură de această găselniță, căci așa va economisi niște bani. Unicul său venit este pensia de 800 lei din care trebuie să achite facturi, să se alimenteze și să pună deoparte pentru lemne. Octombrie 2018
-
După destrămarea Uniunii Sovietice, au fost distruse și majoritatea sistemelor de termoficare centralizate. Asta s-a întâmplat și în Soroca. Astfel, cetățenii care locuiesc la bloc se descurcă cum pot: unii cu sisteme autonome de încălzire în bază de gaze naturale, alții construiesc sobe. Zeci de hogeaguri atârnă pe blocurile cu multe niveluri, deși autoritățile interzic construcția sobelor în blocurile cu peste două etaje. Octombrie 2018
-
Elena Misac din Soroca locuiește într-o garsonieră la etajul cinci. De mai mulți ani, femeia a renunțat la sistemul autonom de încălzire în bază de gaze naturale în favoare unei sobe din cărămidă. Din pensia de invaliditate de 781 lei și 100 lei compensație, femeia cumpără lemne despicate, pe care le păstrează în subsol. O dată în săptămână ea cară în spate câțiva saci cu lemne, pe care le depozitează la balcon și le pune treptat în sobă. Octombrie 2018
-
Familia Țarălungă din Soroca optează pentru un sistem de încălzire autonom, în bază de gaze naturale. „E mult mai comod așa un sistem. Temperatura setată este constantă, în locuință e curat, totodată avem apă caldă la robinet”, motivează Rozalina Țarălungă. Noiembrie 2018
-
Familia Țarălungă locuiește într-un apartament cu trei camere, dintre care două sunt racordate la sistemul de încălzire autonom. Lunar, consumul pentru gaze naturale variază între 1400 și 1500 de lei. Suma este accesibilă pentru bugetul familiei, în care ambii soți sunt angajați în câmpul muncii. La început, consumul era mai mare, dar de când au instalat un termostat acesta s-a redus cu până la 30%. Noiembrie 2018
-
Serghei Fornea din Zastânca (Soroca) încălzește casa cu ajutorul unui sistem autonom în bază de cărbune. „O plăcere cam scumpă”, spune bărbatul, mai ales că el nu are un loc de muncă. Familia este întreținută de soția sa, care muncește peste hotare în timp ce bărbatul se ocupă de educația celor doi copii. Decembrie 2018
-
O tonă de cărbune la Soroca se vinde cu 4500-4900 lei. Pentru a încălzi casa toată iarna, Serghei are nevoie de cel puțin o tonă de cărbune și câțiva metri cubi de lemn. Bărbatul cumpără cărbuni de câteva ori pe iarnă, în cantități mici. De această dată el a procurat 4 saci (200 kg) pentru care a achitat 105 lei. Acești cărbuni ajung o lună. Decembrie 2018
-
Simion Rusu descarcă niște saci cu brichete. Tânărul lucrează pentru un agent economic care produce brichete din biomasă și se ocupă de livrarea comenzilor la domiciliu. Din an în an, tot mai mulți oameni aleg să-și încălzească locuințele cu acest tip de combustibil, spune Rusu. Prețul pentru o tonă de brichete începe de la 2500 lei, în funcție de materia primă din care sunt produși. Noiembrie 2018
-
Maria Ilieș, din Schineni (Soroca), a cumpărat primii 10 saci de brichete, pentru care a scos din buzunar 1100 de lei. De doi ani familia Ilieș cumpără acest tip de combustibil și este mulțumită. „Anul trecut am consumat 70 de saci, care ne-au costat aproximativ 7000 de lei, pentru că e mare casa, dar e cald și e ușor de făcut focul”, spune femeia. Noiembrie 2018
-
Brichetele sunt produse din biomasă uscată și mărunțită: rumeguș din lemn, crengi, coji de floarea soarelui etc. Sunt obținute prin presarea la temperatură înaltă şi presiune înaltă a materialului în prealabil uscat. Producătorii afirmă că valoarea calorică a brichetelor depășește valoarea calorică a lemnului, în plus, după arderea acestora, rămâne foarte puțină cenușă. Noiembrie 2018
-
În satul Bulboci (Soroca) se mai păstrează tradiția de a face focul cu tizic – niște blaturi/turte din baligă, amestecată cu paie, care sunt uscate la soare. Tizicul este o sursă de energie ieftină, arde bine și emană căldură astfel încât poate face concurență lemnului sau cărbunelui. Acesta emană un miros înțepător, care însă nu deranjează utilizatorii. Octombrie 2018
-
Toată vara, pensionara Zinaida Lichii a făcut tizic, pe care l-a depozitat cu grijă într-un loc ferit de ploaie. Iarna locuitoarea satului Bulboci se încălzește cu el. În zilele mai geroase, pe lângă cele 6-7 turte de tizic, bătrâna adaugă și puțini cărbuni, cumpărați din ajutorul pentru perioada rece a anului, oferit de stat. Octombrie 2018
-
Indiferent de venitul pe care îl au, dacă locuiesc la țară sau în oraș, moldovenii se străduiesc să se asigure cu combustibili pentru a ține focul din vatră aprins, în serile geroase de iarnă. Noiembrie 2018
