De mai bine de 40 de ani, Victor se scoală cu noaptea în cap și urcă la volanul unei autogunoiere. Satisfacția de a vedea aproape zilnic un oraș care își moțăie ultimele clipe ale nopții, cu străzii pustii și învăluit de briza dimineții, pălește în fața izului menajer pe care îl comportă meseria.
Bărbatul e doar unul din cei 57 de șoferi, din totalul de 360 de angajați ai Regiei „Autosalubritate”, responsabili de colectarea gunoiului din Chișinău. Dimineață după dimineață, curte după curte, container după container, începând cu cartierele locative și terminând cu zonele industriale, aceștia încarcă în mașini tot ce a ajuns la ghenă.
Iar la ghenă ajung zilnic circa 5.000 de metri cubi de deșeuri. Sau aproximativ 1,8 milioane de metri cubi anual. Un volum suficient cât să clădești din gunoi aproape 40 de clădiri de mărimea Parlamentului Republicii Moldova.
.
* * *
Ziua de lucru a gunoierilor începe la 5.00. La această oră matinală șoferii şi operatorii autospecialelor deja s-au adunat la garaj şi așteaptă începutul ședinței operative.
La ședință șoferii autogunoierelor primesc planul şi graficul individual de lucru, în care sunt indicate zonele de repartizare şi timpul aproximativ acordat pentru evacuarea deșeurilor.
După şedinţa de planificare fiecare angajat este examinat de medic. Acesta le măsoară tensiunea arterială şi îi verifică sub aspectul prezenței alcoolului în sânge.
În prezent „Autosalubritate” are 98 de autospeciale care circulă zilnic prin oraș și evacuează deșeurile. Majoritatea sunt mașini de producție rusească – ZIL, KaMAZ și GAZ, dar sunt și câteva de producție germană – MAN și Mercedes-Benz.
Înainte de începerea turei, șoferii se adună la punctul de control al regiei și mai stau la taclale.
.
* * *
Victor este unul dintre cei mai experimentați șoferi. Spune că a început să lucreze aici încă de pe când era copil și aici a și rămas. Mai exact, muncește la „Autosalubritate” din 1977, adică de 41 de ani.
Pentru el ziua începe la ora 4.00, când se trezește și merge la serviciu. Cel mai mult îi place să admire Chişinăul de dimineață – aer proaspăt, trotuare și străzi practic pustii.
Mașinile de producție rusească sunt folosite pe larg de serviciul de salubrizare din Chișinău deloc întâmplător – sunt compacte. Or curțile strâmte și drumurile înguste dintre blocuri nu sunt accesibile pentru autogunoierele germane, care sunt mai voluminoase și, respectiv, mai puțin manevrabile în spații restrânse.
Manipulatorul – acel braț al mașinii care apucă tomberonul și-i descarcă conținutul în containerul autospecialei – este pus în funcțiune cu ajutorul unor manete hidraulice. Șoferii experimentați le mânuiesc cu atâta ușurință, de parcă ar fi prelungirea propriilor mâini.
Toate autospecialele sunt dotate, în mod obligatoriu, cu mături. O unealtă necesară pentru cazurile când încărcarea gunoiului se lasă cu resturi împrăștiate pe trotuar sau pe carosabil. Lucru care nu se întâmplă chiar atât de rar.
În timp ce majoritatea locuitorilor încă dorm, Victor face slalom prin curțile blocurilor din sect. Botanica. Prioritate au ogrăzile adiacente arterelor principale – evacuarea deșeurilor este un proces mai migălos, lucru care, în orele de vârf, ar putea da peste cap traficul rutier. Abia după asta vine și rândul curților mai mici.
De multe ori șoferii fac front comun cu măturătorii. Ultimii știu cu aproximație la ce oră ar trebui să vină autospeciala și o așteaptă. După plecarea mașinii, măturătorii sunt cei care fac ordine în fața platformelor de colectare și adună gunoiul căzut din tomberoane.
În containerul unei autospeciale încape conținutul a circa 25 de tomberoane. Anterior tot gunoiul din Chișinău era transportat direct la gunoiștea orășenească. Acum procesul este divizat în două etape.
Prima etapă – stația de transbordare a deșeurilor amplasată în sect. Ciocana. Aici ajunge gunoiul ridicat din zonele industriale și din cartierele cu case la sol. Această categorie de deșeuri nu este sortată, ci compactată și, ulterior, evacuată la gunoiște, pentru a fi înhumată.
La stația de transbordare fiecare autospecială este cântărită înainte de a descărca conținutul containerului. Indicii de greutate sunt notați pe o foaie care îi este înmânată șoferului.
A doua etapă – stația de prelucrare a deșeurilor. Aici ajunge gunoiul colectat în special din cartierele cu blocuri locative, gunoi care este sortat. Ce nu merge la reciclare, este tocat și evacuat tot la gunoiște.
În apropierea stației de transbordare se află o mică bază tehnică. Aici autospecialele îşi fac plinul cu gaz. Dimineața, când ies din garaje, acestea sunt alimentate cu motorină, dar pe parcursul zilei trec la gaz.
Dacă un automobil parcat în preajma platformei de colectare a deșeurilor împiedică golirea tomberonului, şoferul autospecialei îi face o poză cu un telefon conectat la un dispozitiv de localizare, drept dovadă că evacuarea gunoiului nu este posibilă din motive obiective.
Fiecare șofer are zona sa de responsabilitate și propriul orar. De regulă tomberoanele din interiorul cartierelor sunt golite de trei ori pe săptămână – un interval optim pentru ca deșeurile organice să nu reușească să se descompună.
Uneori gunoiul se mai împrăștie și pe container, și pe cabina autospecialei. În astfel de cazuri șoferul e cel care urcă și curăță totul.
Astăzi Victor are trecuți în listă și clienți mai puțin obișnuiți – grădina zoologică. Ca să nu sperie caii, bărbatul virează încet și cu multă atenție.
Acesta se bucură de fiecare data când are ocazia să ajungă la menajerie. Platformele de colectare a deșeurilor sunt dispersate pe tot teritoriul grădinii zoologice, aşa că o străbate practic dintr-un capăt până la altul până ajunge să golească toate tomberoanele. Spune că știe numele tuturor lupilor şi zebrelor. Ce-i drept, le mai confundă uneori.
Ziua de lucru nu este una normată și, dacă nu apar situații neprevăzute, șoferii revin la garaj pe la 14:00. Ei nu au fixată ora de prânz , respectiv fac pauză de masă când doresc. Astăzi Victor a decis să renunțe la pauza de prânz și să-și continue munca.
.
* * *
Cât timp autospecialele funcționale colectează gunoiul prin oraș, în boxe rămân cele care au nevoie de reparații. De acestea se ocupă lăcătușii și mecanicii regiei.
E o muncă dificilă. Tinerii nu vin să lucreze aici, spun cei mai în vârstă, or sudatul influențează negativ asupra sănătății.
„Tinerii vin, muncesc vreo jumătate de an sau un an și pleacă. În această hală lucrează doar persoanele în vârstă.”
Mecanicii au mereu câte ceva de făcut – ba de mai înlocuit o roată, ba de mai reglat un motor.
.
* * *
Pe parcursul unei ture un șofer efectuează cinci curse la stația de transbordare sau la cea de prelucrare a deșeurilor. Zilnic aceștia transportă circa 5.000 de metri cubi de gunoi.
La stația de transbordare muncesc mai mulți angajați. Aceștia au misiunea de sorta deșeurile și de a le colecta în saci. De obicei în saci sunt adunate PET-urile.
Pe la ora prânzului locul devine mai agitat. Practic la fiecare 2-3 minute vine câte o autospecială cu deșeuri.
Sortarea deșeurilor este o muncă extrem de dificilă, iar mirosul urât și șobolanii care mișună printre gunoaie fac parte din apanajul acestei activități. Anterior și boschetarii și vagabonzii le dădeau bătăi de cap muncitorilor, acum însă teritoriul este îngrădit și practic nicio persoană străină nu poate ajunge aici.
Pentru că procesul de acumulare și evacuare a deșeurilor a fost divizat pe etape, gunoiul menajer ajunge pe poligon într-o formă în care nu mai poate fi refolosit. Datorită acestui fapt boschetarii și vagabonzii și-au pierdut interesul de a mai răscoli prin gunoaie.
La încheierea turei, șoferii își curăță mașinile de gunoiul. La acest capitol șoferii se ajută reciproc.
După ce a făcut ordine în mașină, Victor pornește spre garaj.
La punctul de control, persoana de serviciu verifică starea tehnică a vehiculului. De data aceasta totul este în regulă. Când autospeciala se defectează în timpul turei, atunci la locul incidentului se deplasează o echipă de depanare. Mașina este reparată pe loc sau este remorcată în garaj.
După controlul tehnic, vine rândul spălatului. Victor are grijă ca autospeciala să strălucească de curățenie, astfel încât a doua zi să poată pleca imediat la drum. Între timp, șoferii fac deja coadă la furtunul cu apă.
Pe lângă mașină, Victor se ocupă și de propria-i persoană – se spală și își schimbă salopeta pe hainele obișnuite. Acum ziua lui de lucru deja s-a încheiat.
Foto și text – Mihail Calarașan