Mede(E)a din Moldova

E aproape miezul nopții. Machiajul de un albastru celest e gata. Vesta cu paiete stă țanțoșă pe un manechin, așteptând să fie îmbrăcată, la fel ca și pantofii cu toc, care stau la vedere pe podea.

Un tânăr costeliv își lasă pantalonii de trening pe pat, trage pe corp fusta din piele, urmată de un corset bordo-argintiu cu elemente baroce. 

„Ai slăbit, corsetul cade de pe tine! Dă-mi niște bolduri ca să îl fixăm cumva”, îi spune pe un ton autoritar, Diana, stilista și amica care îi stilizează ținuta.

Emoțiile devin tot mai apăsate și abia se înghesuie în odaie.

„Unde e blana albastră? Dar steagul?”, întreabă dezorientat tânărul, încercând să-și gestioneze emoțiile măcar un gram. 

Totul arată ca pe un platou de filmare. Cineva cheamă taxi, cineva ia steagul din coridor, cineva face fotografii cu momentul pregătirilor, cineva verifică dacă nu a uitat nimeni nimic. Pentru că toată lumea adunată într-un apartament de la Telecentru au același scop comun: de a o susține pe queen Medea. 

Într-un sfert de oră, toți deja sunt în mașinile de taxi, în drum spre Ciocana, acolo unde Medea urmează să aibă un drag show într-un spațiu sigur, pentru comunitatea LGBTQIA+.

Medea este una dintre drag queens din Moldova, care pune bazele unei subculturi importante și aproape necunoscute în societatea noastră.

***

Ajunși la destinație, Medea împreună cu echipa sa verifică dacă toate detaliile tehnice sunt în regulă, Diana îi dă cu ruj buzele, fumează o țigară și se lasă să i se facă câteva snapshot-uri de un fotograf. 

Câteva minute mai târziu, intră în sală și efectiv toți o sorb din priviri. E fabuloasă, inspiră multă încredere și n-ai cum să n-o admiri.

Medea cuprinde cu privirea publicul, dă tonul petrecerii și începe drag show-ul. 

***

Când nu e Medea e Pavel Ermacov și unul fără celălalt nu pot exista separat.

„Medea este versiunea mea costumată. Cu un machiaj foarte bun, pe tocuri și cu ținute cusute special pentru acel moment. Eu aș purta și în Chișinău zi de zi o parte din ținutele Medeei, dar noi nu avem un oraș tocmai prietenos în tot ceea ține de bărbați pe tocuri sau îmbrăcați în fuste lungi. Cred că asta ar fi un trigger în plus”, râde Pavel. 

Pavel are 31 de ani și este actor de meserie, însă de doi ani nu mai joacă pe scenă. Cu toate astea, acum un an, a găsit o forma artistică care să-i permită să se manifeste ca artist.

„Când am primit ofertă de la Centrul GDM, de-a face primul drag show m-am aprins. În plus, mie îmi place această expresie artistică, mie îmi place să experimentez cu ținutele, îmi place să lupt cu stereotipurile de masculin-feminin”, povestește el.

Pavel sau mai bine-zis Medea, face Genderfunk drag, tipul de drag pe care l-a ales din multitudinea de genuri (Camp Drag, Pageant Drag, Faux Queen, Political Drag, High Drag etc). Acest stil implică experimentarea cu stereotipurile de gen și jonglarea cu conceptele de feminin și masculin.  

„Medea nu-i nici bărbat, nici femeie, ea este ambele și acceptă ambele începuturi ale identității sale. Ea nu poartă perucă și nici piept de femeie, pentru că  este perfectă în felul său de-a fi”, explică Pavel.

***

Drag-ul este un tip de divertisment, în care artiștii denumiți drag queens sau drag kings, interpretează numere artistice într-o manieră exagerată și spectaculoasă, însă nu implică nuditate. Există diverse stiluri de drag care includ performance-uri live sau lip sync, în timp ce artiștii fac pantomime sau dansuri coregrafice. În plus, spectacolele pot conține elemente de stand-up, monologuri și interacțiuni cu publicul, pentru a crea o experiență memorabilă și pentru a-i face pe spectatori să se simtă parte a show-ului.  

Experții spun că drag-ul își trage rădăcinile din epoca lui Shakespeare, când rolurile feminine erau interpretate de bărbați, pentru că femeile nu aveau dreptul să joace pe scenă.

Cu toate acestea, originea propriu-zisă a cuvântului drag este încă dezbătută. Unii spun că, termenul a fost inventat după ce, cineva a observat că rochiile pe care actorii de sex masculin le purtau pe scenă le târau pe podea, adică „drag” în engleză. Iar o altă teorie spune că termenul ar putea fi acronim de la dress as a girl

Indiferent de originea termenului drag, forma artistică pe care o cunoaștem astăzi are o istorie lungă.

Prima drag queen din istorie a fost William Dorsey Swann, un fost sclav, care la sfârșitului anilor 1880, a început să găzduiască baluri private și secrete pentru comunitatea LGBT din Washington. El a petrecut chiar și 10 luni în închisoare pentru că a făcut ceea ce judecătorul a numit „iad de nelegiuire”.

***

În timp, drag show-urile câștigau din ce în ce mai multă atenție, așa încât de-a lungul secolului XX, acestea ajunsese un element de nelipsit în barurile gay. Iar ani mai târziu au devenit un mainstream nu doar pentru comunitățile LGBTQ. 

În special, drag show-urile au fost popularizate de RuPaul, o figură iconică care a adus contribuții semnificative în acest domeniu și care și-a câștigat faima internațională încă din anii ’90, devenind ulterior un fenomen viral odată cu lansarea emisiunii de televiziune RuPaul’s Drag Race în 2009.

Așadar, timp de secole, regii și reginele drag au apărut ca simboluri a libertății, schimbând pas cu pas, standardele sociale și promovând incluziunea.

Ba chiar mai mult, un alt exemplu extraordinar de incluziune și libertate de manifestare artistică este trupa Drag Syndrome, alcătuită din drag queens și kings diagnosticați cu sindromul down, care fac performance-uri în zeci de orașe ale lumii, adunând public numeros și sold out-uri. 

Reginele drag au început să apară în filme, videoclipuri și campanii de modă, marcând și mai mult influența asupra culturii. Iar Mother Flawless Sabrina, Trixie Mattel, Jujubee, Violet Chachki, Tamara Mascara, Ivy-Elyse Monroe, Jaida Essence Hall, Latrice Royale, Alaska Thunderfuck, Kim Chi – sunt doar câteva nume, care au reușit să creeze o întreagă subcultură în jurul drag show-urilor. 

***

Și dacă tot vorbim de nume scenic, fiecare artist(ă) drag are libertatea de a-și alege numele care îi reflectă identitatea și personajul pe care îl interpretează. Aceasta este o parte importantă a exprimării lor artistice și a modului în care se prezintă în fața publicului. Totuși, este posibil să existe și excepții.

În cazul lui Pavel, totul a pornit de la o poreclă de la facultate, după ce îi căzuse tronc la inimă povestea Medeei, un personaj din mitologia greacă, cunoscută mai ales prin tragedia lui Euripide, cu același nume. 

„Medea este victima iubirii. Ea devine cunoscută prin trădarea tatălui ei și ajutorul magic acordat lui Iason în căutarea lânii de aur. Însă după ce Iason o părăsește, Medeea se răzbună crunt, ucigând proprii copii și noua sa rivală. Și pe mine m-a inspirat această iubire tragică”, povestește Pavel.

Pavel spune că atunci când este Medea, poate tot, iar dacă se întâmplă ceva neprevăzut în timpul show-ului, va ieși din situație, pentru că așa e Medea – curajoasă.  Ea este „acel ceva” care îl face să iubească oamenii așa cum sunt ei și  să  se exprime fără jumătăți de măsură. 

***

În Republica Moldova, acest tip de divertisment abia prinde aripi și de cele mai deseori, la show vin persoane din comunitatea LGBTQIA+, deși acestea sunt destinate pentru fiecare om lipsit de prejudecăți. 

Angelica Frolov, directoare și coordonatoarea de program Lobby și Advocacy a Centrului de informații Genderdoc-M, spune că, pentru a înțelege de ce sunt importante drag show-urile pentru societate, trebuie să ne întrebăm „care este importanța culturilor și a subculturilor?”

„Cultura unește, cultura ne face ne înțelegem reciproc mai bine. La urma urmei, la teatru sau la show mergi ca să scoți din stres, ca să te degajezi și să ieși din rutină. Drag show-ul este o subcultură foarte frumoasă și dacă la drag merge o persoană din afara comunității, face cunoștință cu o cultură foarte deosebită. E la fel ca și cum te-ai duce la un concert de dansuri populare, afli mai bine această parte culturală a acestui grup”, menționează Frolov. 

În aceeași ordine de idei, Pavel recunoaște că, să faci un drag show pentru a-ți mângâia orgoliul e o soluție, dar nu pentru el. De aceea, atunci când organizează un show, alege să vorbească despre teme importante, ce pot avea impact pe termen lung. „Încă de la primul drag show, am fost rugat să vorbesc despre sexul protejat și pentru mine tema asta este foarte apropiată, pentru că eu mereu le doresc prietenilor mei să fie foarte conștienți atunci când planifică o familie și să aibă mereu prezervative. În plus, la show vorbesc și despre bolile cu transmitere sexuale, în jurul cărora s-au creat de-a lungul timpului tot felul de mituri”.

Totodată, Medea, în timpul drag-ului aduce în discuție filosofia creștină și a iubirii. 

„Vreau să îndemn lumea iar și iar, să fie mai blânzi cu sine, să se iubească așa cum sunt, să se accepte așa cum sunt, să se iubească între ei. Pentru că biserica în fiecare zi spune: «Iubire!» și ne îndeamnă să fim buni, să nu urâm, dar când colo realitatea creștină e un pic altfel. Și aici se creează această disonanță de mesaj în filosofie, pe care încerc să o joc și să o aduc în discuție”, menționează el.

Dar cel mai important lucru pe care Medea își propune la fiecare show să-l transmită publicului este senzația de empowering. Pe care, recunoaște Pavel, Medea o are mai mult decât însuși el. 

***

Steliana Rudco este una dintre spectatoarele drag show-urilor create de Medea și spune că acestea sunt foarte inspiraționale pentru ea, deoarece îi reamintesc despre personalitatea sa care este uneori opresată de sine însăși, de socium sau de familie. „La aceste show-uri vin persoane din comunitate, care cunosc istoria și proveniența acestui tip de performance și în acele clipe simt o apartenență la un grup de oameni care mă înțeleg, care sunt acolo pentru a simți aceleași emoții și a fi alături de persoanele care luptă pentru drepturile lor și iubesc cu aceeași intensitate și dedicație”.

Totodată, Steliana crede că ar fi minunat dacă la aceste evenimente ar participa nu doar comunitatea LGBTQIA+, dar și persoanele aliate.

De altfel așa cum este Victor Iarovoi, un aliat al comunității. 

„Susțin comunitatea LGBTQIA+, dar nu  fac parte propriu-zis din ea. Eu merg la show ca să-l susțin pe prietenul meu extrem de talentat, care mi-a deschis ochii că un drag show nu e doar show, e un manifest de emancipare față de normele rigide ale societății. Drag-ul este o chemare spre libertate, exprimare de sine, deseori cu mesaje sociale în cadrul comunității dar și uneori cu extindere într-un context mai larg. Un drag show, ca și oricare alt show, dacă este executat bine, poate fi distractiv și captivant, pentru ca e un performance, la fel cum poate fi o piesă de teatru”, zice Victor.

Pavel povestește că la crearea unui drag show este implicată o întreagă echipă. Împreună ei lucrează la scenariu, la selecția muzicii, la costume, la stilizare – așa încât toate să comprime o idee și să transmită un gând.  „Vreau să inspir și să le transmit oamenilor gândul de: exprimă-te, deghizează-te, fă-ți viața mai colorată”.

Tot el se confesează că și-ar dori, să facă din asta o meserie, așa cum se întâmplă în toată lumea. Mai mult de atât, vrea să transforme drag show-urile din Moldova într-o normalitate, așa încât, oamenii să meargă la ele ca la teatru sau concert. 

„Vreau să creez în jurul artei drag-ului o cultură și să fac din asta mainstream în Moldova. Mai nou, visez să am o ceainărie, care să fie și un fel de cabaret club – drag. Unde lumea se distrează și bea din căni pe care le primești de pomană, voi face și o acțiune de colectare de căni pentru asta”, râde Pavel Medea Ermacov. 

***

E trecut de miezul nopții. Vine ultimul cântec din show, ce seamănă cu imn al libertății. Medea înalță falnic steagul pe care scrie cu majuscule FREE YOURSELF, face contact vizual cu aproape fiecare om din sală, care celebrează viața alături de ea. Fredonează lacom versurile cântecului și radiază iubire.

Apoi ca o divă, dispare discret și tot ce lasă în urmă e multă lumină și culoare, pentru că așa e ea – Queen Medea. 


Foto – Vlaicu Bunduchi