Reforma Ping-Pong

În 2011, optimizarea care bântuia prin Moldova a bătut și la ușa școlii din satul Fârlădeni, raionul Hâncești, și a luat cu ea toți elevii din ciclul gimnazial. Cei din clasele primare au scăpat atunci nevătămați și au fost imuni până în toamna lui 2017, când autoritățile au decis ca și ei să fie transportați la școala din Buțeni, un sat aflat la patru kilometri distanță.

Când au mers la noua școală, cei 11 elevi dintr-a IV-a au fost urmați și de învățătoarea lor. Iar când patru luni mai târziu autoritățile s-au răzgândit în regim de urgență și au redeschis școala primară din Fârlădeni, tot la pachet cu învățătoarea au revenit în satul natal.

„Jumătate de an ne-a trebuit să ne acomodăm, iar după ce ne-am acomodat am revenit înapoi. Cred că cel mai bine ar fi fost să rămânem aici de la 1 septembrie [2017], dar să fim o filială a gimnaziului din Buțeni și să fim încadrați în bugetul lor”, consideră învățătoarea Liuba Paraschiv, tot ea directoarea proaspetei instituții redeschise.

Școala primară și grădinița din Fârlădeni și-au găsit adăpost sub același acoperiș, într-o clădire proaspăt renovată, cu tencuială cărămizie și acoperiș bordo, dar cu intrări separate. Pe coridorul nu prea lung al școlii sunt doar cancelaria, sufrageria, blocul sanitar și două săli de clasă. Una e ocupată de elevii dintr-a IV-a, iar cealaltă i-a revenit clasei I.

E timpul recreației. Femeia de serviciu, plinuță și cu păr negricios, iese în coridor și flutură dintr-un clopoțel. Școala a fost renovată, dar iată clopoțelul a rămas încă de prin anii ‘30 ai secolului trecut, când a fost inaugurată instituția, după cum afirmă directoarea.

Sunetul zglobiu sparge pustietatea coridorului și micuții dintr-a I-a o zbughesc în sufragerie. În schimb cei dintr-a IV-a se retrag în spatele clasei. Două perechi de colegi se pun pe jucat dame și șah, în timp ce restul o fac pe suporterii. Unul dintre jucători e o fată. Singura din totalul de 11 elevi. Când aud sunetul la clasă, fiecare se poziționează la locul lui și așteaptă nemișcați salutul învățătoarei. De partea laterală a băncilor care lucesc a nou stau agățate ghiozdane mari și greoaie. Pe raftul dedesubt – hârtii și cioturi de mere.

Urmează ora de limbă română. Învățăceii trec cu brio un joc de cuvinte, răspund tema pentru acasă, citesc pe rând un text mic și reușesc să lucreze în echipe. Când sunt provocați să folosească într-un enunț cuvântul „cârmaci”, un băiat apelează la șeful statului – „Igor Dodon este cârmaciul țării”. Expresia stârnește hohote de râs.

La începutul anului școlar cei nouă pici dintr-a I-a la fel au fost parașutați la Buțeni, iar după vacanța de iarnă – catapultați în Fârlădeni. Doar că, spre deosebire de colegii lor mai mari, au venit singurei și au trebuit s-o ia de la capăt cu o nouă învățătoare.

„Anul trecut (referire la anul de învățământ 2016-2017 – n.r.) am lucrat doar eu în școală. Mai înainte însă am fost două învățătoare, însă cealaltă doamnă nu a avut clasă și a fost solicitată de gimnaziul din [satul vecin] Bozieni, pentru că și-acolo este o problemă cu cadrele didactice și nu are cine preda”, relatează Liuba Paraschiv.

Astfel, pentru clasa I proaspăt formată a fost rechemată o învățătoare pensionară care nu a mai predat din 2012. Doamna Tamara, așa cum îi spun elevii, este o femeie cu chipul senin. Părul deja încărunțit îl ține prins într-un coc mic la ceafă, iar la piept îi atârnă o pereche de ochelari mari fără de care nu s-ar putea descurca la ore. „Eu fizic socot că pot să ajung și până în clasa a IV-a și poate mai departe, dar la mine văzul este slăbuț și asta îmi încurcă să lucrez. Trebuie să primesc lecuire de două ori pe an, dar nu-mi ajung bani întotdeauna”, se tânguiește învățătoarea.

Și-a dorit să lase locul celor mai tineri, dar din moment ce nimeni nu a fost disponibil să înceapă lucrul la jumătate de an școlar, a acceptat să revină în sistem. „Am fost de acord că e aproape de casă și m-am gândit că o să fie doar vreo jumătate de an. Cred că e o decizie politică și s-ar putea ca după următoarele alegeri să-i ducă înapoi la Buțeni”, își explică decizia femeia.

În același timp, mama unei brunete dezghețate din clasa I spune că avantajul gimnaziului din satul vecin erau activitățile extrașcolare, activități care lipsesc cu desăvârșire la școala primară redeschisă. „Copiii aveau ocupații, cercuri, dansuri, folclor. Încercam și noi să-i integram. Chiar dacă e fată, o duceam la fotbal pentru că îi place. În sat e bine doar din motivul că e mai aproape de casă”, spune Veronica Prepeliță. În schimb fetița ei Gabriela deja s-a adaptat la noile comodități. „Acolo îmi duduiau urechile. Eram tocmai 30 în clasă și nu reușea profesoara să ne întrebe așa des”, explică micuța.

Pe de altă parte, unii săteni au rezerve mari față de rapiditatea cu care autoritățile închid și redeschid instituțiile de învățământ. „Doamna învățătoare e foarte bună – mi-a învățat și fetele, și directoarea e bună, și locația e bună, dar cine ne garantează nouă că vor învăța copiii până în clasa a IV-a?! Eu înțeleg că degrabă o să treacă alegerile și o să-i ducă înapoi [la gimnaziul din Buțeni]. Mamele copiilor îs tinerele, ele nu știu, dar noi știm ce-o fost în trecut”, se arată sigură Maria Ungureanu, bunica unui pici dintr-a I-a.

*  *  *

Școala primară din Fârlădeni este prima instituție de învățământ redeschisă în urma moratoriului optimizării declarat de către actuala guvernare. Iar procedura în sine s-a desfășurat ca pe conveier, chiar dacă legislația ne asigură că „educația reprezintă o prioritate națională”, și că „principiul calității” este unul fundamental pentru educație.

Totul a început la mijlocul lunii octombrie 2017, când Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat (PD) și coordonator al alianței de guvernare, a anunțat că reforma educației a suferit mai multe eșecuri și că procesul de închidere a școlilor a fost stopat.

Între timp, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării (MECC) a efectuat o evaluare amplă a restructurării rețelei școlare din perioada 2010-2017 care a implicat 9.350 de elevi și 1.678 de profesori, potrivit datelor oficiale. Iar printre problemele constatate se regăsesc transportul școlar, adaptarea elevilor la noile condiții, progresul școlar mediu (predominant în scădere cu 1-2 p.), cât și deja cronica lipsă de cadre didactice calificate.

„A fost creat un grup de lucru care a evaluat această reformă de rețea în baza a patru componente: finanțe, confortul copiilor, încadrarea cadrului didactic din localitatea unde s-a închis școala și aspectul care ține de dezvoltarea localității. Astfel, vor fi recomandate autorităților indicatori noi care țin de închiderea sau deschiderea școlii”, explică Valentin Crudu, șeful Direcției învățământ general din cadrul MECC.

Deja la finele lui decembrie 2017, la nici trei luni de la anunțul lui Plahotniuc, Monica Babuc, ministra Educației, iese într-o conferință de presă și listează câteva școli care urmează să-și redeschidă ușile după sărbătorile de iarnă.

Cei mai harnici s-au dovedit a fi consilierii raionului Hâncești. Pe 22 decembrie 2017 aceștia decid redeschiderea școlii primare din satul Fârlădeni. Bugetul auster din cauza căruia anterior a și fost pusă cruce pe instituția de învățământ deja nu mai constituie un motiv forte, după ce autoritățile locale au primit undă verde la „subvenționarea școlii din componenta raională”, după cum ne-a explicat Valentina Tonu, șefa Direcției Învățământ Hâncești.

Și consilierii din Soroca le-au ținut isonul celor din Hâncești, doar că ceva mai precaut. Inițial aceștia au decis ca, imediat după vacanța de iarnă, școala primară din Țepilova să fie redeschisă pentru o perioadă de probă. Astfel, pe 9 ianuarie 2018, pragul instituției l-au pășit cinci elevi, iar în ziua următoare – doar unul singur.

Gimnaziul de Țepilova a fost reorganizat în școală primară la finele anului 2014. Motivele – „situația demografică era în continuă scădere, calitatea studiilor lasă de dorit”, iar „baza materială [a școlii] nu ne permitea să asigurăm studii de calitate, o parte din cadrele didactice erau de vârstă pensionară și nu corespundeau unor criterii de performanță în educație”. Însă școala a mai rezistat un singur an. O dată cu gimnaziștii s-au dus și frații lor mai mici. „La 1 septembrie 2016 am rămas fără niciun elev. Până pe 23 februarie 2017 am lucrat împreună cu alte două femei de serviciu și doi paznici”, își amintește Elena Mânzat, care a lucrat peste 20 de ani învățătoarea în Țepilova.

Așa că după ce școala și-a găsit obștescul sfârșit, „în agenda Direcției Învățământ Soroca a apărut problema redeschiderii […] școlii primare, […] deoarece transportarea elevilor din clasele primare prezintă un factor de stres pentru copii, în primul rând, dar și pentru părinți, autorități”, notează șeful direcției într-o notă informativă.

Mai mult, autoritățile locale au recepționat 15 cereri de la părinți care cereau același lucru. E adevărat că, ulterior, s-a constat că o parte dintre ele au fost falsificate, dar cazul a fost trecut rapid pe linie moartă. Pentru siguranță, totuși, Ghenadie Donos, șeful Direcției Învățământ Soroca, a efectuat și un sondaj telefonic cu părinții celor 43 de copii de clase primare. Rezultatele – 12 s-au pronunțat pro deschiderii școlii primare în sat, 8 s-au abținut, iar majoritatea – 23, au fost contra.

În aceste condiții, subiectul ajunge pe masa consilierilor raionali și trece cu brio, în ciuda unor discuții aprinse. „Această școală este impusă pe gât părinților […] Eu sunt pentru redeschiderea școlii, dar unde ne grăbim? Ne grăbim pentru că un ministru a făcut o declarație la TV? Ne grăbim pentru că un membru de partid a dat o indicație? Trebuie să facem acest lucru calitativ, conform legislației”, și-a exprimat nedumerirea consilierul Victor Ciuvaga.

Astfel, pe 25 ianuarie 2017, Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Soroca s-a pomenit cu o nouă subdiviziune – școala primară din Țepilova. Deschiderea oficială a avut loc pe 1 februarie și la ea a participat doar șapte elevi. „Pe mine nu m-a întrebat nimeni dacă ar fi posibil de deschis școala primară, fiindcă atunci eu poate interveneam și spuneam că va fi foarte complicat, în sensul că e greu să iei un copil de la mai bine și să-l duci înapoi”, subliniază Anatolie Iavorschi, directorul liceului.

*  *  *

Soarele cu dinți își lasă razele reci peste Țepilova, în timp ce vântul țepos se proptește de pereții caselor însingurate. În curtea îngustă a unei locuințe îmbătrânite, Andreea, o copilă bălaie de vreo nouă ani, aleargă zgribulită prin noroi. Și-a ascuns părul cu grijă sub o căciulă cu moț, iar în picioare și-a tras o pereche de ciubote roșii.

Fetița e în clasa a III-a și, chiar dacă e zi de școală, a rămas acasă. La fel ca și sora ei mai mică, Cătălina, o fetiță cu breton și pulover cu iepurași care încearcă s-o ajungă din urmă. Ambele sunt eleve la gimnaziul din Regina Maria, un sat situat la 12 kilometri distanță. Au fost anunțate că, începând de astăzi, 1 februarie, nu va mai fi microbuz care să le ducă în satul vecin, deoarece Țepilova are deja propria școală primară. E adevărat că microbuzul a venit în cele din urmă, dar cu o întârzie de aproape o oră, așa că, în confuzia creată, fetele n-au mai apucat să urce în el.

Copilele sunt în grija bunicii, după ce părinții au divorțat și mama a luat drumul străinătății. Andreea spune că și-a făcut deja prieteni la școala din Regina Maria, unde a ajuns după optimizarea școlii din satul natal, și nu vrea să se întoarcă în Țepilova. Nici chiar dacă instituția e la o azvârlitură de băț de casa bunicii.

Respectiv, a doua zi dimineața ambele și-au pus rucsacurile în spate și au ieșit să aștepte microbuzul școlar. Lângă o răstignire care bifurcă drumul în două e aglomerație mare. Mai mulți părinți, înfofoliți în straie de iarnă, stau roată. Tot sar de pe un picior pe altul și își frământă mâinile înghețate. Alături, picii lor stau nemișcați cu ghiozdanele mari în spate și privesc țintă spre autobuzul verde care se apropie greoi. E transportul pentru elevii care au ales să învețe la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din or. Soroca, după ce Țepilova a rămas fără școală.

Din autobuz iese un bărbat înalt, îmbrăcat în negru. Părinții îl întâmpină cu un val de priviri tăioase. E Ghenadie Donos, șeful Direcției Învățământ Soroca. Acesta le explică adulților că 2 februarie e ultima zi în care autobuzul le va mai transporta copiii din clasele primare. „Ieri s-a deschis școala în sat, iar noi nu vă mai putem asigura transportul spre alte instituții. V-am oferit doar două zile de tranziție”, le amintește funcționarul.

O bătrână cu șalincă pe cap și cu fața brăzdată de timp gesticulează abundent. „Mata stai în cap la toți. Luni venim și blocăm autobuzul. Nici n-o să intre, nici n-o să iasă”, avertizează femeia cu voce gravă. „Doamnă, la vârsta matale vrei să ai treabă cu procurorii?”, ripostează Donos.

Părinții își doresc ca odraslele lor să fie transportate în continuare la școlile în care deja învață. Sunt dispuși chiar să suporte ei cheltuielile, dacă autoritățile i-ar susține organizatoric. Asta deoarece ar fi fost refuzați de transportatori. „Am apelat la mai mulți agenți, dar ni s-a spus că noi, ca persoane fizice, nu putem perfecta un contract de transportare”, afirmă Marina Strulea, mama unui elev de clasa a III-a.

Însă Ghenadie Donos încearcă să-i asigure că legea nu-i permite și nu-i poate ajuta cu nimic, acuzând femeia că nu s-ar fi adresat oficial transportatorilor. „Mincinosule!”, își iese aceasta din pepeni. Ceilalți părinți îi preiau isteria, iar țipetele lor îl face pe funcționar să se depărteze. Sătenii însă rămân pe loc și dezbat subiectul în continuare, până când gerul îi alungă pe la casele lor.

După ce autobuzul i-a luat pentru ultima dată pe micuții din Țepilova care învață în Soroca, Andreea și Cătălina au mai rezistat în frig vreo 15 minute. Însă așa cum microbuzul școlar spre Regina Maria nu apărea în zare, au renunțat să mai aștepte și au făcut cale întoarsă.

Anastasia Ceban, bunica celor două fete, o femeia josuță și cu obrajii supți, nu-și dorește ca nepoatele să învețe în satul natal. „A fost fetița cea mai mare aici la școală în clasa I, iar în clasa a II-a când am mutat-o la Regina Maria ea nu știa nimic. Iaca cea mai mică e acum clasa I și mă bucur cât de bine pricepe tot. S-o muncit învățătoarea până le-o învățat și acuma eu îs mânțănită”, explică bătrâna.

Dar așa cum drumul spre Regina Maria le-a fost închis, soartă educativă a Andreei și Cătălinei s-a pomenit la răscruce: ori merg la școala proaspăt redeschisă, ori la Liceul „Ion Creangă” din Soroca. Balanța înclina în favoarea liceului, de care le desparte șase kilometri și unde deja învățau 33 de copii de clase primare din Țepilova. Mai ales că, între timp, sătenii au rezolvat și problema transportului pentru cei micuți.

Însă bunica nu deține tutela copilelor, așa că, în ajun de Ziua Îndrăgostiților, mama lor a revenit de peste hotare ca să oficializeze transferul. Elena Vacari spune că a optat și ea pentru redeschiderea școlii primare din Țepilova și chiar ar fi acceptat ca Andreea și Cătălina să învețe în satul natal, dar cu o condiție – „școala să aibă clase aparte și profesori aparte”. Cum însă instituția proaspăt redeschisă se bazează pe sistemul de învățământ simultan și elevii de clasa I studiază în aceeași sală cu cei de-a III-a, femeia a decis ca viitorul fetelor să continue la liceul din Soroca.

Astfel, în cei trei ani de când a pășit pentru prima dată pragul școlii, Andreea a trebuit să-și schimbe a doua oară și școala, și colegii, și învățătoarea. Cu toate acestea, micuța nu pare tristă. Zice că deja s-a împrietenit cu noua „învățătoare și cu toată clasa”.

*  *  *

„Nu văd nicio crimă în a deschide o școală nouă, a crea copiilor o oportunitate în această localitate. Noi am creat cadrul legal, iar dacă vor veni copii sau nu e deja opțiunea părinților. Pe elevii din clasa a IV-a îi vom transporta în continuare, pentru că sunt locuri libere în autobuzul pentru clasele gimnaziale, dar părinții trebuie deja să asigure transportul pentru clasele I-III”, explică Ghenadie Donos.

Valentina Ceban, primarul comunei Ocolina, în jurisdicția căreia intră satul Țepilova, spune că ea din start a fost împotriva închiderii școlii. „Eu sunt pro ca în fiecare sat unde sunt posibilități și condiții să existe ciclu primar. Copiii de clasele primare nu pot fi transportați. Ei sun prea mici. Se trezesc la ora 7.00 și stau în drum în bătaia vântului, în ploaie, în vifor, iar noi vrem o generație sănătoasă”, menționează alesul local.

Însă părinții copiilor din sat se declară mai preocupați de calitatea studiilor decât de intemperiile naturii. Nici proximitatea instituției redeschise, nici reparația clădirii nu i-au făcut să schimbe macazul. „Noi vrem școală în sat, dar vrem calitate. Uitați-vă dacă în ultimii 10 ani cineva de la școala din Țepilova a participat la vreun concurs, a luat vreun premiu”, sugerează Marina Strulea.

Chit că nici reputația activității de cândva nu trage în favoarea instituției din sat. „Cum să vină copilul de la școală și să-mi spună că a stat cu Victoraș, feciorul de două luni al învățătoarei?! Nu s-o făcut carte! La ora 11.00 copii erau acasă. Când am dus fata în clasa a IV-a, nu știa deloc programul de clasa a III-a, iar băiatul așa cum făcea cârligele la grădiniță așa făcea și în clasa a II-a”, se indignează Marina Cebotari, o altă mamă.

Și cum majoritatea părinților au preferat să-și direcționeze copiii spre alte școli, cea din Țepilova găzduiește doar două clase. Elena Mânzat, femeia care a fost învățătoare până la optimizare, apoi a activat la grădinița din satul vecin, dar s-a reîntors o dată cu redeschiderea instituției, a preluat clasa a IV-a. Are doar doi elevi în grijă didactică și nu poate spune cu siguranță ce va fi ulterior.

În cealaltă clasă sunt cinci elevi: unul într-a I-a și patru într-a III-a. Micuții au învățătoare nouă, proaspăt revenită din concediul de maternitate și care face zilnic naveta Soroca-Țepilova. „Nu pot să-mi imaginez ca un sat cu atât de mulți copiii să nu aibă școală”, exclamă Cristina Nitrean.

Unul dintre discipolii săi, un băiețel de-a III-a, spune că s-a deprins deja, dar îi plăcea mai tare la liceul din Soroca. „Eu am venit aici pentru că mama nu are bani pentru transport. Mi-am făcut și aici prieteni, dar la Soroca îmi plăcea mai mult. Erau concursuri, ne jucam în sala sportivă. Dacă o să fie bine și vor fi copii mai mulți, voi rămâne aici, dar dacă n-o să fie bine, cred mă voi duce la Soroca”, își descrie Vlad planurile de viitor.

Foto – Mihail Calarașan