Tatiana ObuhCând privești apele râului, pe care a fost fondată cândva capitala Moldovei, nu-ți vine în minte expresia „apa este izvorul vieții”. Bîcul, un râu mic și cu lungimea de 155 km acoperă patru raioane și aproximativ 100 de așezări, inclusiv orașele Călărași, Strășeni, Anenii Noi și Chișinău. În ultimii ani, starea ecologică a râului s-a înrăutățit considerabil, afirmă experții.
Poluarea râului apare din cauza depozitării deșeurilor pe malurile sale. Eliminările toxice din gunoiștea de la Bubuieci, care se află lângă Chișinău, precum și din multe gunoiști neautorizate, care se regăsesc în apropierea fiecărui sat, ajung în apele subterane. Mai sunt și afluenții Bîcului – Ișnovăț, Bucovăț și multe alte izvoare și râpe fără nume, care transportă apele reziduale și deșeurile toxice direct în râu.
Înnămolirea râului se explică nu doar prin schimbările climatice și secetă, dar și prin activitatea umană. Principala cauză sunt lacurile de acumulare și baraje construite pe râu fără autorizație și folosite pentru irigarea terenurilor agricole sau pentru pescuit. În plus, de-a lungul cursului râului există numeroase canale de irigare, care sunt acum utilizate în mod incorect sau nu sunt utilizate deloc, dar blochează alimentarea râului din izvoare.
Un exemplu este lacul Ghidighici – cel mai mare lac de acumulare de pe râul Bîc. Lacul se află la 12 km de Chișinău. Ghidighici a fost construit în anii 1960 și a fost destinat irigării câmpurilor, pescuitului și recreației. În prezent, lacul Ghidighici este puternic poluat în partea superioară, scăldatul și odihna pe plajă fiind nerecomandate.
.
