Râul Nostru

Bazinul râului Nistru adăpostește o populație de 8 milioane de oameni, pe o suprafaţă de peste 72.000 de kilometri pătraţi. După revoluția industrială și instaurarea puterii sovietice, râul a fost văzut tot mai puțin ca o entitate sacră, pe malurile lui făcându-și apariția zeci de fabrici și ferme care l-au poluat masiv. Mai mult, cele două hidrocentrale – de la Dubăsari și Novodnestrovsk – au avut și ele un impact serios asupra ecosistemului râului.

În pofida situații critice, Ucraina intenționează să mai construiască șase hidrocentrale pe cursul superior al Nistrului. Acest lucru ar distruge definitiv râul, declară specialiștii, iar Chișinăul ar rămâne fără sursă de aprovizionare cu apă.

Fotoreportaj realizat de Andrei Moraru.

Polițist de frontieră patrulând malul Nistrului în apropierea satului Naslavcea, lângă barajul hidrocentralei de la Dnestrovsk. Acest complex hidrotehnic modifică puternic volumul scurgerilor și regimul termic al apelor fluviului, care intră pe teritoriul R. Moldova.
Răsăritul în apropierea localității Verejeni. Din cauza hidrocentralei, pe această porțiune a râului până la Soroca, apa are o temperatură constantă de 10-12 grade, ceea ce împreună cu alte cauze a dus la dispariția speciilor valoroase de pești, creșterea vegetației acvatice, înmlăștinire.
Cariera de piatră de la Cosăuți, despărțită de Nistru printr-un baraj natural cu lățimea de până la 50 de metri.
Punctul vamal de trecere cu bacul "Soroca-Țekinovca".
Păsări, la vărsarea râului Racovăț în Nistru.
Râul Racovăț este infectat de sistemul de canalizare a orașului Soroca, care a rămas fără stație de epurare de la începutul anilor 2000.
Cetatea Soroca în reflecția apelor reziduale ale orașului care se scurg în râul Nistru. Nici o localitate de pe ambele maluri ale Nistrului nu dispune de sisteme moderne, inofensive, de evacuare şi epurare a apelor reziduale.
Doamna Maria din Vadul lui Rașcov, ca și alte femei din sat, în lipsa tehnicii de uz casnic, spală hainele la izvorul de pe malul râului.
Carieră de piatră în apropierea localității Slobozia-Vărăncău, Soroca.
Cioban cu oile pe pășunile de pe malul drept al râului, Vărăncău.
Peisaj cu oi de pe malul pietros de la Vărăncău.
Săteni la cosit pe malul râului, s. Bursuc.
Adunatul fânului pentru hrana animalelor, s. Bursuc.
Malul pietros al râului între satele Mărcăuți și Molovata, un loc atrăgător pentru mulți călători.
O familie trece lacul Dubăsari cu bacul de la Molovata.
Săteni din Molovata revin acasă cu bacul după ce au fost la rude pe malul stâng al Nistrului. Bacul de la Molovata activează zilnic și face legătura cu satele de pe malul stâng aflate sub administrație moldovenească, Moldova Nouă și Cocieri.
Barcă pe malul lacului Dubăsari.
Un bărbat din Molovata pornește cu barca la pescuit pe lac în timp ce familia acestuia continuă treburile gospodărești. Populațiile de pește din apele râului s-au redus considerabil în ultimile decenii.
Pește mort pe țărmul lacului de la Dubăsari. În urma construirii hidrocentralei au dispărut peştii semimigratori, morunul, a scăzut brusc populaţia de nisetri, de şalău, heringului de Dunăre şi alte specii valoroase de peşti.
Biserica din Holercani, aflată cândva pe una din colinele satului, după construirea hidrocentralei s-a pomenit pe malul lacului care a înghițit vatra veche a satului.
Vechiul cimitir al satului, precum și moara, oloinița și tot satul cu fântâni, case și cuptoare au rămas sub apă.
Școlari după ora de ecologie, Holercani.
Pescari pe fundalul hidrocentralei de la Dubăsari. Aceasta a fost construită în anii 1951–1954, iar în prezent este controlată de autoritățile separatiste transnistriene.
Râul Nistru în reflecția geamurilor de la prima construcție a sistemului de alimentare cu apă pentru orașul Chișinău de la Vadul lui Vodă. Stația a fost construită la începutul anilor 1960.
Stația de alimentare cu apă de la Vadul lui Vodă cu marcajul nivelului apei în râu. Pentru activarea normală a stației nivelul apei ar trebui să fie peste 9 metri, însă în ultimii ani au existat mai multe situații de risc, apa coborând sub acest nivel.
Muncitori la stația de captare a apei după ce au curățit filtrele de resturi vegetale.
Nave părăsite și pescari în apropierea portului fluvial de la Varnița. În 2006 acesta a fost ocupat de militari și milițieni din Transnistria.
Sandu (14 ani) mergea la pescuit cu tatăl său de când avea 4 ani. Nu-și amintește să fi arătat altfel locul acesta, decât că au mai fost demontate niște macarale ale portului fluvial Varnița.
Nistru la apus în apropierea localității Varnița.
Tânăr din Tighina în apropierea podului feroviar Tiraspol - Bender.