Magdalena PrimblasÎn ajunul zilei în care urmau să fie afișate rezultatele examenelor de BAC, Ionuț, un tânăr de 19 ani din Chișinău care tocmai absolvise clasa XII-a, era prea nerăbdător. A stat treaz până la miezul nopții, a accesat platforma oficială a Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare și a introdus un cod personal. A intrat pe platformă, a văzut notele de 10 la matematică și română și, fără să anunțe pe cineva, a mers la somn.
„M-am așteptat la așa note. Am rămas puțin surprins la limba română, dar știam că și acolo avea să iau o notă mare”, avea să ne mărturisească el ulterior.
Notele la celelalte două examene le știa deja, pentru că la ele primise 10 din oficiu. La engleză – pentru că obținuse un certificat internațional de cunoaștere a limbii, iar la informatică – pentru că a obținut o ceritificare internațional recunoscută.
Mama lui, la fel de emoționată, povestește că dimineața nu a mai așteptat să se trezească feciorul și să-i arate notele. A decis să meargă singură la Liceul „A. S. Pușkin”, acolo unde erau afișate rezultatele, și să-i vadă notele cu propriii ochi.
„Ne gândeam că, în cel mai rău caz, ar putea lua o notă de opt la limba română și apoi să aibă media nouă și ceva, dar nicidecum nu s-a pus în gând că ar lua mai puțin de opt”, ne spune mama tânărului cu zâmbetul larg.
La acel moment, ea încă nu știa că Ionuț avea să fie unul din cei 85 de elevi cu 10 pe linie la BAC.
***
Astăzi, când vorbește despre matematică, ochii i se luminează și ar putea vorbi ore în șir despre ea. Însă relația lui Ionuț cu excelența academică nu a fost dragoste la prima vedere. După clasele primare, când a susținut examenul de admitere la „Spiru Haret”, unul dintre cele mai competitive licee din țară, „nu m-am așteptat că o să intru”, recunoaște că nu se aștepta să fie admis. Intrarea la liceu a venit, mai degrabă, ca o surpriză decât ca o certitudine.
Încă din primele clase gimnaziale, „am început să urăsc matematica, pentru că profesoara mă avea pe mine ca pe un elev care nu știe matematică”, recunoaște Ionuț. Salvarea a venit prin clasa VII-a, dintr-o decizie a părinților, care au înțeles că băiatul are nevoie de sprijin din afară.
L-ar fi vrut ca mentor pe Alex Leahu, un tânăr profesor de matematică „mai altfel” pe care îl văzuseră într-un reportaj TV, doar că pe atunci el preda într-o școală din Drochia. Prin coincidență, la ceva timp tânărul profesor s-a mutat în Chișinău și s-a angajat la „Spiru Haret”, doar că nu a predat clasei lui Ionuț. Ulterior, Alex Leahu a devenit cunoscut pentru faptul că și-a vopsit barba în albastru, după un pariu cu elevii.
„Când am aflat că a venit la liceu la Ionuț, era mai mare speranța că poate dau de el”, își amintește mama băiatului. Așa au ajuns să-l înscrie pe Ionuț la meditații de grup. La ele, băiatul nu doar că a început să înțeleagă mai ușor matematica, dar chiar ajunse să-și fixeze un obiectiv: să susțină examenul de BAC pe 10.
Apoi, printr-a IX-a, la clasa lui Ionuț s-a schimbat profesorul de matematică, Valeriu Gînca, și lucrurile au luat o întorsătură diferită neașteptat de plăcută – dintr-o materie cu care abia de se împăca la început, matematica a devenit disciplina lui preferată.
***
Când a trecut la etapa liceală, Ionuț a ales profilul real. Deși asta a însemnat mai multe cifre, cea care urma să-i dea și bătăi de cap a fost limba și literatura română.
Deși orele de română erau importante, Ionuț recunoaște că nu s-a apropiat de această disciplină cu aceeași ușurință cu care se apropiase de matematică. În timp, a început să-i acorde mai puțină atenție, dar în clasa a XII-a a înțeles că trebuie să recupereze și s-a apucat individual să recapituleze și să exerseze. Iar cu câteva săptămâni înainte de examen, a mizat pe consultațiile de la școală, unele care durau și până la patru ore.
Iar pe tabla albă din camera lui n-avea lipite desene sau postere cu fotbaliști sau cântăreți, ci scrise diferite formule matematice sau legile limbii române. Înaintea examenelor de BAC, acea tablă îi devenise cel mai de preț obiect din casă.
Era montată față în față cu patul său și Ionuț adormea privind-o și memorând tot ce scria pe ea. Unii copii cred în teoria cărții ascunse sub pernă, pentru a absorbi informația, iar el e convins de o altă teorie, care spune că creierul continuă să lucreze și în somn, așezând informația în sertarele minții și fixând-o acolo unde îi este locul.
Pentru a se concentra pe examene, Ionuț a renunțat temporar la pasiunile sale de bază. A pus pe pauză activitatea din laboratorul de fotografie din cadrul liceului, unde de aproximativ patru ani era fotograful instituției, și și-a luat concediu de la jobul de la „Clasa Viitorului”, un proiect de transformare digitală a educației. Singura activitate pe care a refuzat să o sacrifice a fost sportul, considerând că mișcarea fizică este esențială pentru a-și menține capacitatea de concentrare.
Deși proba de matematică la BAC din acest an a generat scandal în Moldova, după ce mii de elevi s-au plâns că subiectele au fost nejustificat de dificile și au lansat o petiție online, lui Ionuț examenul nu i s-a părut greu. Din contra, a fost așa cum se cuvine și posibil de susținut, ne asigură el.
Acum, când BAC-ul s-a încheiat cu succes, tânărul spune că își pregătește dosarul pentru universitățile din străinătate, țintind facultățile de inginerie robotică din România sau chiar din Japonia, țară a cărei limbă a învățat-o de pe YouTube, la nivel începător, în timpul pandemiei de Covid-19. Mai târziu, a urmat și cursuri de limbă japoneză și a susținut examen. Știe că în Republica Moldova acest domeniu este abia la început și că, din cauza resurselor modeste ale familiei, singura lui șansă de a studia peste hotare este obținerea unei burse de merit.
„Vreau să învăț peste hotare și, după, să revin acasă să ajut la dezvoltarea roboticii în Republica Moldova”, mai spune Ionuț.
Foto – Magdalena Primblas