Judecata animalelor

Stela – o iapă slabă și roșcată, tremura de câteva ore în troienele din jurul unui iaz. Părea de neclintit când stăpânul ei, Mihail Stupai, urcă în căruță și mișcă frâul, semn să o ia din loc. Stela tropăi de câteva ori, apoi se mișcă încet, smulgându-și cu greu picioarele din mormanele de zăpadă. Bărbatul robust, de 31 de ani, se ridică brusc de pe scaun și înșfăcă zdravăn, în pumnul mare, un lanț. Îl ridică în aer și începu s-o lovească orbește pe spate, coapse, gât și cap. Unde nimerea. Stela tresărea la fiecare lovitură. Enervat că nu merge mai repede, bărbatul schimbă lanțul pe o bucată de sârmă. Biciui înfuriat în dreapta și-n stânga, fără niciun strop de milă.

Doi amici, veniți cu el la pescuit, insistau să nu mai dea în ea. „E calul meu și fac ce vreau”, le răspundea el iritat. Loviturile au continuat mai bine de jumătate de oră până animalul sângeră în zona capului și căzu la pământ. Mihail nu se opri nici atunci. Coborî din căruță și-i trânti, cu toată forța, vreo două lanțuri peste cap. Apoi, i-a scos hamul și l-a rugat pe unul dintre cei doi prieteni să supravegheze iapa, până revine el cu o mașină în care să încarce animalul schilodit.

Stela s-a chinuit vreo zece minute până să se ridice. A înaintat greoi până la o margine de drum, la ieșire din Cimișlia spre satul Ecaterinovca, unde a căzut repetat, își amintește Ion*, unul dintre martori. 

Stela a fost observată zăcând la pământ de Vladimir Rusu, inspector superior la Direcția Inspectare Floră Faună al Inspectoratului Ecologic de Stat, care s-a întâmplat să treacă prin preajmă. „Am văzut calul jos, pe carosabil, și alături de el – un adolescent. Am oprit. Ne-a spus că stăpânul calului e plecat în sat să caute o mașină, să-l vândă la carne. I-am zis să-l sune, să-i spună că a găsit cumpărători și am mers în sat ca niște cumpărători sub acoperire, pentru că ne gândeam că altfel nu o să vrea să vină. L-am adus la fața locului. A recunoscut că a fost la un iaz să prindă pește și că era un deal pe care nu putea să-l ridice… Calul a fost bătut și fugărit că avea urme de sânge. Încă era roasă și pielea de la hamuri”, își amintește inspectorul.

Sursa foto: IPN

Sursa foto: IPN

Vladimir Rusu și-a rugat un coleg de la Inspectoratul Ecologic Teritorial din Cimișlia să vină la fața locului cu un inspector al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), instituție care poate trage la răspundere cruzimea față de animale. S-a prezentat Mihail Aramă, inspector principal al Direcției Teritoriale pentru Siguranța Alimentelor Cimișlia.

„Ei au spus că, calul era pe marginea drumului, dar noi când ne-am dus, calul era în șanț. Se vede că s-a prăvălit de pe marginea drumului. Era viu și stăpânul era pe loc. Calul era slab, extenuat și avea semne de diaree. I-am recomandat să se adreseze la un medic veterinar, să-l trateze”, explică Aramă.

Inspectorii de mediu au fost cei care, la scurt timp, au făcut cazul public. La știri s-a dat doar faptul că „un cal a fost bătut până la moarte de stăpânul său și că bărbatul urma să fie amendat cu până la 800 de lei”.

Amenda în cazuri de proastă întreținere sau maltratare a animalelor, este stabilită, potrivit legislației, de agentul constatator ANSA, cel care adună toate probele, vorbește cu martorii, propune stăpânului animalului să acorde ajutor, apelează la medicul veterinar când nu sunt vizibile semne de maltratare pentru necropsie, explică procedura Leonid Botnariuc, inspector superior din cadrul Direcției Sănătatea și Bunăstarea Animalelor a ANSA.

„Sunt investigate organele interne, pentru că ele pot fi distruse, chiar dacă nu sunt semne pe corp. Agentul constatator poate chema poliția, în cazul în care persoana refuză să prezinte un act de identitate, ca să poată fi întocmit procesul verbal sau să-l ajute să-l găsească în localitate când acesta pleacă de la fața locului”, precizează Botnariuc.

Mihail Aramă, inspectorul ANSA, sosit la fața locului, spune că nu a întocmit niciun proces verbal din motiv că: „Personal, eu n-am văzut ca să-l bată. Asta spuneau băieții de la mediu. Calul era în regiunea capului oleacă însângerat, dar asta putea să fie când s-a rostogolit de pe marginea carosabilului”.

Întrebat de ce nu l-a amendat pe Mihail pentru faptul că animalul era subnutrit, ceea ce înseamnă încălcarea cerințelor de întreținere a animalelor, inspectorul spune că: „În 2017 nu era pusă întrebarea ca noi să fim un organ de represiune. Noi trebuia să-l convingem să trateze animalul și atât. A-l pedepsi, asta nu-i o ieșire din situație. Și după asta, el cumva a dispărut din vizor”, încheie scurt Mihail Aramă. „Când am plecat, calul era viu”, dă asigurări inspectorul.

Mihail a încercat să o încarce pe Stela într-o căruță. Nu i-a reușit. A chemat un cunoscut cu tractorul. „Calul deam era mort”, spune Ion*. L-au legat de picioare și l-au târât cu un tractor pe șosea până la un grajd din oraș. Acolo a venit și soția lui Mihail cu un taxi. „Am vrut să văd cu ochii mei. Chiar o fi ucis calul?”, își amintește femeia. A fost martoră când animalul era tăiat bucăți și servit mâncare la câini. Era 13 ianuarie 2017.

Mihail nu a fost pedepsit pentru moartea Stelei în niciun fel. După trei ani, a ajuns după gratii, fiind condamnat la șapte ani și șase luni pentru violență în familie. Deși am încercat să vorbim cu el, bărbatul a refuzat categoric orice discuție, ne-a informat administrația Penitenciarului Leova, acolo unde acesta își ispășește pedeapsa.

În fața judecătorului, însă, Mihail și-a recunoscut integral vina. O confirmă și avocatul lui, Andrei Cojocaru, care precizează că probele erau de necombătut: plângerile înregistrate la poliție, rapoartele de expertiză judiciară care arătau urme de violență și rapoartele de evaluare psihologică ale soției, care demonstrau că femeia a trăit abuz fizic și emoțional.

***

Stela a locuit o vreme într-o gospodărie mică din mijlocul satului Grădiște, localitate cu două mii de locuitori, situat la nouă kilometri distanță de orașul Cimișlia. Împărțea o încăpere cu Florica, o vacă alb cu roșu, și cincisprezece oi. Ajunse acolo în noiembrie 2016 dintr-un grajd din Ceadîr-Lunga, de unde fusese luată cu cinci mii de lei. Era hrănită uneori de Mihail, când acesta își aducea aminte, uneori de soția lui Lucia, când bărbatul era beat criță. În două luni, Stela ajunsese doar piele și os.

La patru ani de la moartea iepei Stela, în gospodăria îngrădită cu un gard de sârmă și o poartă de metal gri, nu mai cresc vaci, oi sau cai. Lucia, o femeie înaltă și slabă de 29 de ani, cu părul lung prins într-o coadă își amintește, însă, că Stela nu a fost singurul animal maltratat de fostul ei soț.

Cu o parte din banii câștigați la nunta din 2010, Mihail și Lucia Stupai și-au cumpărat o iapă și oi. Cuplul de 18 și 25 de ani au botezat-o pe iapă Aliona și au ținut-o vreo trei ani. Mihail o bătea cu pumnii, cu picioarele și orice-i nimerea sub mână când refuza să care căruța plină ochi cu lemne, saci sau fân, fiind sleită de puteri. „Ea făcea năravuri. Cădea jos la toată nica. Nu știu ce avea. El putea să o bătă cu hlanțugul sau bățul. Dacă calul se oprea să se odihnească, nu-i dădea voie”, povestește Lucia.

Când Mihail nu-și lovea calul, își bătea soția. „El dacă era servit, ap’ săream și eu din căruță. Mergeam înaintea calului. Pe mine m-a înjunghiat și în spinare, și la gât, și la piept.” Cicatricile le mai are și astăzi.

În următorii cinci ani au mai schimbat vreo patru cai. Pe Dana, o iapă pe care au luat-o cu zece mii, au vândut-o peste o lună de la achiziție „unui cumătru pentru băutură”. Almerei, „o iapă de rasă de la Ceadîr-Lunga”, Mihai i-a înfipt furca în coadă. „Pe zi ce trecea, slăbea și nu mergea. Nici coada nu putea să o ridice. Dacă era cald, bătea musca, nici rana nu se prindea. Cocea de la coadă toată șira spinării. Puneam perekisi (peroxid de hidrogen – din rusă) ca să facă dezinfecție. N-am mai dus-o nici la un medic”, recunoaște Lucia.

Localnicilor, care întrebau ce i s-a întâmplat iepei de avea o rană plină cu viermi, Mihail le răspundea: „A mușcat-o câinele”. Au vândut-o așa bolnavă.

Maltratarea animalelor nu se oprea doar la cai, povestește fosta lui soție. Mihail lovea vaca cu picioarele în burtă sau cu lopata peste spate dacă nu se mișca mai la dreapta sau mai la stânga, când îi poruncea el. Bătea oile cu pumnul în cap sau le sucea gâtul și le ținea în strânsoare câteva secunde fără aer dacă nu stăteau locului la mulsoare. Odată, când a primit cadou un cățel de la fini, l-a luat în brațe și i-a mușcat urechile, smulgându-i-le. „Așa la toți câinii le făcea. Și la motani. Ca să fie mai răi”, își amintește Lucia. „Eu am văzut când i-a mușcat amândouă urechile și coada și le-a mâncat”, intervine Mihaela, fetița lor de zece ani.

Ca să demonstreze cele spuse, Mihaela și fratele ei Silvian o zbughesc până la o mătușă care locuiește în apropiere. Revin în câteva minute. Băiatul ține cu mâinile sale mici un câine negru, cu un lanț în jurul gâtului. Îl lasă la sol încet pe Tărcuș. Câinele – numai blană și os, abia se mișcă. Adulmecă câteva secunde pământul umed de sub lăbuțe, apoi se lasă greoi într-o adâncitură dintr-un morman de pământ. „Cred că nu-l hrănește, sau cine știe ce, de-i așa slab”, zice Lucia. Silvian, copilul de nouă ani, varsă niște apă într-un vas de plastic, plasându-l alături. Câinele se ridică și plescăie cu limba încontinuu. Apoi dă din coadă vioi, plimbându-se în fața mesei.

 

***

 

Lucia îl privește și continuă să povestească că fostul soț mai avea și o vazdușcă (armă pneumatică – din rusă) de care a făcut rost de la un cunoscut din Chișinău. Cu ea a împușcat mai mulți câini și pisici din gospodăriile vecinilor. „Odată – un motan, care-a murit pe loc. Altădată, la baba Maria, i-a împușcat câinele și a venit moș Vasile să se clarifice. Lui Gheorghe i-a împușcat doi câini care erau legați în curte.”

Efrosinia Dodon, cea care a găsit cei doi câini împușcați în curtea sa, spune că a mers atunci la polițistul din sat, Vasile Galii. „Polițistul a venit, încă a făcut fotografii și mi-a zis să-i îngrop. După care, l-a chemat pe Mihail la cercetare, dar nu i-au făcut nimic. Când îl întrebam de ce i-a împușcat, zicea că nu el și că nu l-am văzut”, spune femeia.

Vasile Galii, fostul polițist din localitate, neagă că Mihail sau altcineva din sat ar fi avut vreo armă și că ar fi împușcat câini și pisici prin curțile oamenilor, în pofida mărturiilor localnicilor. „Aveți vreo dovadă, foto sau video că el a împușcat?”, se apără el, refuzând să ofere alte detalii. Alexandru Lupu, șeful sectorului de poliție nr. 3 al Inspectoratului de Poliție din Cimișlia, spune că fosta soție a lui Mihail nu a povestit nimic despre faptul că el ar fi deținut o armă. „Trebuie să investigăm, să găsim arma și să o ridicăm pentru că aceasta ar putea reprezenta un pericol pentru familie după ce Mihail iese de la închisoare.”

Lucia recunoaște că nu a povestit multe autorităților de frica soțului agresor. Și chiar dacă a scris vreo trei plângeri la poliție, când acesta o bătea, le-a retras de fiecare dată, iertându-l.

Mihai nu s-a oprit aici. A dat și în copii. „Băiatul de vreo două ori s-a dus vănât la școală. Directoarea m-o sunat și mi-o zis că, dacă încă o dată se întâmplă așa, o să-l amendeze pe taică’su”, își amintește Lucia. Bărbatul nu a mai ajuns să fie amendat.


Mai târziu, deja în fața judecătorului Mihail a recunoscut că și-a lovit copiii, dar spune că a făcut asta „pentru a-i impune să o asculte și să o ajute pe Lucia”.

Nu a trecut mult timp după moartea Stelei, că în grajdul lui Mihail a fost adus un alt cal. Au plătit trei mii de lei pentru mânzul Joric. „El, la un an jumate, deam căra ciocleji. El, ca atare, de la doi ani și ceva, trei ani, poate să care, că trebuie să crească. Și dacă nu putea căra, îl bătea să meargă.” Îl lovea cu tot ce nimerea, „cu furca sau lopata și dacă se punea cineva în fața lui ap’ îl bătea și pe acela”, continuă Lucia. Ultima oară, calul, slab fiind și obosit, a dat în gardul lor de lemn și a sfărâmat „vreo două ștachete”. „Mihai i-a tras un ciocan sub barbă și i-a sfărâmat maxilarul și nu mânca”, povestește fosta soție.

Pe calul Joric l-au vândut când au ajuns în prag de divorț din cauza violenței la care era supusă și Lucia și cei doi copii ai lor mai mari. Mihail i-a spus că: „Mai bine te ucid, decât să mă despart de tine”. A încălcat și ordonanța de protecție, ca în cele din urmă să fie condamnat pentru violență în familie.

Cazul Stelei, însă, nu este înregistrat nici la Direcția Teritorială ANSA din Cimișlia, dovedește răspunsul Direcției, nici la poliție, pentru că agentul ANSA nu a anunțat oamenii legii, explică șeful sectorului de poliție, Alexandru Lupu.

Din 2013 până în 2017, în cazierul contravențional al lui Mihail sunt înregistrate 15 amenzi. Toate sunt pentru vătămarea integrității corporale, opunerea rezistenței, injurie, tulburarea liniștii și încălcarea ordinului de restricție, și niciuna pentru cruzimea față de animale. Nouă amenzi în valoare de cinci mii de lei au fost achitate.

***

 

La 19 ianuarie 2017, la câteva zile de la moartea iepei Stela, la 70 km de Cimișlia, activiștii civici de la Asociația „Societatea Umană” din Chișinău, fondată de Karl Luganov și Cristina Leșanu, dar și alte organizații pentru protecția drepturilor animalelor, au ieșit la protest. Și-au pus măști albe pe față și au venit în fața Ministerului Justiției cu pancarte: „Ieri – o pisică, azi – un cal, mâine – un copil. Treziți-vă!”.

Oamenii erau nemulțumiți și de faptul că, de aproape un an, proiectul de lege, care cerea amenzi mai aspre și pedeapsa cu închisoarea pentru cruzimea față de animale, deși ajunsese pe masa Ministerului Justiției, nu a fost înaintat Parlamentului pentru adoptare.

Mai exact, activiștii cereau amenzi și de 50 de ori mai mari, de la 240 de lei până la 12 mii și chiar 50 de mii de lei sau de la 120 la 180 de ore muncite în folosul comunității, dar și închisoare de până la un an. În toate cazurile, activiștii cereau confiscarea animalului, cu sau fără interdicția de a mai deține vreo vietate pe un termen de la cinci la zece ani.

Pentru acest proiect de lege, care prevedea și alte măsuri punitive nu doar pentru cei care maltratează animalele, dar și pentru cei care nu le îngrijesc cum se cuvine, în octombrie 2015, Luganov împreună cu mai mulți voluntari din cadrul Asociației „Societatea Umană”, au lansat o campanie de strângere de semnături. În total s-au adunat 15 mii de semnături: zece mii în Bălți, Chișinău și Comrat și alte cinci mii online. „Semnăturile, în general, nu sunt obligatorii pentru a înainta un proiect de lege, dar este o dovadă că acesta este susținut de populație”, explică Luganov.

„După ce Karl Luganov a inițiat colectarea de semnături pentru inițierea unui proiect de lege, în ceea ce ține de răspundere penală, și mi-au prezentat mie un material brut, eu l-am definitivat ca un proiect de lege”, își amintește juristul Ion Dron. La 9 februarie 2016, activiștii au prezentat proiectul Ministerului, urmând mai multe dezbateri publice.

Ca să-i convingă pe cei de la Ministerul Justiției că legea trebuie schimbată, Karl aducea exemplul și din 2013, când o știre anunța că 43 de cai de la Școala Republicană de Hipism și Pentatlon Modern din Chișinău și 28 de cai de la filiala de la Ungheni mor de foame. Angajații de acolo declarau că animalele sunt înfometate deja de trei luni, primind doar un sfert din hrana necesară, iar cei mai mulți cai care, în mod normal, ar trebui să cântărească 500 de kilograme, abia atingeau 300.

Totodată, juristul Ion Dron preciza, în cadrul dezbaterilor, că prima lege privind drepturile animalelor a fost prezentată în Parlamentul britanic în 1822. În Brazilia, din 1934, animalul maltratat are parte de avocat din partea statului. Germania este prima țară europeană care are în Constituție referire la drepturile animalelor.

Studii din SUA demonstrează legătura cauzală între cruzimea față de animale și violența în familie. În SUA, din 172 de școli de drept, în 112 se predă dreptul animalelor. Curtea Supremă a Italiei a stabilit printr-o decizie că animalul suferă la fel ca și omul atunci când este abandonat sau este maltratat.

***

La 25 iulie 2018, la un an jumătate de la moartea Stelei, proiectul de lege care propunea modificări la Codul Penal a fost adoptat de Parlament. Modificările, însă, erau departe de varianta propusă de activiști. Dintre zecile de articole formulate de apărătorii drepturilor animalelor, a fost introdus unul singur – art. 222/1. „Patru ani de luptă și proteste s-au dus ca să apară acest articol”, conchide Karl entuziasmat.

Acesta prevede că „cruzimea față de animale se pedepsește de la 25 de mii la 37 de mii de lei, sau de la 100 la 180 de ore muncă în folosul comunității sau închisoare de până la un an”. Nici un articol privind confiscarea animalelor maltratate sau interzicerea celor care le-au chinuit să dețină animale pe o anumită perioadă nu a fost introdus. „Au băgat cea mai proastă variantă care poate să existe. Această mentalitate de a trata animalele ca obiecte de muncă, ca obiecte fără suflet…”, crede Ion Dron.

Asta nu era singura problemă, explică activiștii. În opinia lor, odată cu noile modificări, autoritățile ar fi trebuit să revadă și Codului Contravențional, care prevede pedepse mult mai blânde, de la 3 mii la 4 mii de lei pentru mutilarea, moartea și lăsarea fără hrană și în primejdie a animalelor. Odată cu modificările la Codul penal, aceleași încălcări sunt pedepsite cu amenzi de la 25 de mii de lei la 37 de mii de lei. Lucru care nu s-a întâmplat.

„Și polițiștii ce fac? Aplică amenzile cele mai mici din Codul Contravențional. Dar când faci o lege, trebuie să verifici unde ea se repetă sau se intersectează. E populism ce au făcut ei”, spune Karl.

De regulă, o infracțiune mai mică se pedepsește prin amenzile din Codul Contravențional, iar una de o intensitate mai mare de Codul Penal, explică juristul și fostul ministru al Justiției, Alexandru Tănase. „Dacă ai lovit un câine cu piciorul, e o problemă, dar minoră, să spunem, și pentru asta e prevăzută contravenția, dar dacă îl supui unui tratament degradant, deja survine răspunderea penală. Asta e logica care se aplică față de toate faptele. La fel cum o palmă peste față e huliganism și contravenție, dar dacă palma asta dezbate omului un dinte, ea deja se transformă în sancțiune penală.”

În cazul în care polițiștii aplică pedepsele mai mici din Codul Contravențional celor care au legat un câine de gât cu o sârmă și i-au provocat suferință, dar nu o amendă mai mare prevăzută de Codul Penal, nu neapărat trebuie abrogate articolele care se repetă din Codul Contravențional, dar să fie delimitarea clară până unde e răspunderea contravențională și de unde e răspunderea penală, precizează Alexandru Tănase.

Juristul spune că odată cu modificarea Codului Penal, Civil sau Contravențional, toată legislația este adusă în conformitate cu noile prevederi în același timp, pentru că dacă sunt două norme identice coliziunea asta face imposibilă aplicarea normei.

„Noi avem mai multe tipuri de fapte care nu se sancționează și nu se incriminează corect anume din motivul că agenții constatatori sau polițiștii nu vor să facă lucrul ăsta. E mult mai simplu să faci amendă cu dosar contravențional, l-ai scos de pe tine, statistic l-ai raportat și cu asta s-a încheiat. Cu dosarele penale e o problemă, ele durează ani de zile, trebuie să stai să-l raportezi, să-l monitorizezi, mai sunt și procurori care nu sunt de acord cu asta. Nu toată lumea consideră că cruzimea față de animale e neapărat o chestiune penală”, declară Tănase.

***

Potrivit statisticii Inspectoratului Național de Securitate Publică (INSP), din 2019 până în 2021, în judecată, au ajuns doar patru dosare penale. După ce a fost stabilit că este infracțiune penală, ANSA remite dosarul la poliție pentru urmărirea penală, iar Procuratura este cea care decide dacă remite dosarul în judecată sau nu, explică Eduard Babcinețchi, ofițer principal din cadrul secției Interacțiune comunitară a Direcției ordine publică INSP.

„În funcție de expertiza celor de la ANSA, dacă această expertiză vine și spune că acest animal și așa avea să moară, dar a fost bătut înainte de moarte, se aplică pedeapsa contravențională, iar dacă bătaia a dus la moartea animalului, e răspundere penală. Aici e limita până unde e contravenție și de unde e penal deja”, adaugă Babcinețchi.

În ceea ce privește amenzile mai mici din Codul Contravențional, reprezentantul INSP spune că poliția aplică amenzi în baza a trei alineate ale articolului care pedepsește cruzimea față de animale, restul fiind în subordinea inspectorilor de la ANSA.

Timp de opt ani, din 2013 până în prezent, au fost documentate 524 cazuri de maltratare a animalelor. Dintre acestea, în 184 au fost aplicate amenzi de către poliție, aducând în bugetul statului aproape 70 de mii de lei. ANSA a întocmit 106 contravenții în ultimii patru ani, în valoare totală de 75 de mii de lei.

În septembrie 2020, un nou video a apărut pe internet, unde un bărbat își bătea cu secerea în cap, până la sânge, calul căzut în drum. ANSA ne-a răspuns că bărbatul a fost amendat cu 500 de lei.

—————————————————————————————————————————————————————————————–
*Numele martorului la scenele de violență a fost schimbat. Acesta a solicitat să-i asigurăm anonimatul.
** Fotografia de cover – foto simbol

——————————————————————————————————————

Foto – Liliana Botnariuc
Editare- Olga Ceaglei