Polina CupceaO femeie de 29 de ani se așază în scrânciobul din fața casei cu o ceașcă de cafea în mână. La un moment dat, se lasă pe spate, iar peste câteva minute decedează. În urma ei rămân cinci copii, dintre care un bebeluș de doar câteva zile. Tatăl lor îngrijește acum de ei. Se întâmpla la Dondușeni.
O tânără de 19 ani se chircește de durere, alături de prunc. Cheamă medicul de familie, apoi ambulanța o duce la spitalul raional. Peste câteva zile, se stinge pe un pat de spital din capitală, din cauza unei infecții. În urma ei rămâne un băiețel. Bunicii îngrijesc acum de el. Se întâmpla la Anenii Noi.
O femeie de 30 de ani este adusă în stare gravă la spitalul raional, ca urmare a complicațiilor apărute în urma virusului SARS-Cov-2. Mai apoi, este transportată de urgență la Chișinău. Peste câteva zile moare și ea, și bebelușul. În urma ei rămâne o fetiță de 12 ani. Cumnata femeii îngrijește acum de ea. Se întâmpla la Cantemir.
Femeile de mai sus, Ecaterina, Ana și Natalia, se numără printre cele 16 mame care au decedat anul trecut la scurt timp după naștere.E o cifră record pentru țara noastră. Am înregistrat așa statistică în 1990.
Vina cade mai mult pe autorități, care se luptă de ani de zile cu această problemă fragilă, numită – mortalitatea maternă, promițând de fiecare dată că urmează să îmbunătățească calitatea serviciilor medicale, de la spitale dotate și număr suficient de personal calificat până la atitudinea doctorilor. Însă schimbările se produc greu. Din această cauză, în anii următori vor mai muri alte zeci de mame. Decese evitabile, de altfel.
***
În familia Babii din satul Plop, Dondușeni, cinci copii se învârtesc în jurul unei lăzi cu jucării donate recent. Rodica are 12 ani, Ana are 9, Mariana – 7, Sebastian – 3, iar mezina împlinește zilele astea 1 an și 5 luni.
Chițăie bucuroși și își prezintă unul altuia ce puzzle-uri deosebite au găsit. Cea mai mică, o blondă cu ochi albaștri, ia un cubuleț roz în mână și-l gustă, apoi îl mozolește. După care, plictisită, îl scuipă și se târăște după o altă jucărie. Sora cea mai mare îi face loc, îndepărtându-i ușor pe ceilalți cu mâinile. „Aveți grijă să nu-i nimerească jucării mici, c’ap’ o să le înghită”, le amintește ea celorlalți. Toți îi răspund aprobator din cap.
Tatăl lor Vladimir li se alătură. Înalță un turn din mai multe cubulețe roz și o îndeamnă pe fetiță să dărâme construcția. Bucuroasă, copila se târâie spre el și se lipește de piciorul lui. El o mângâie și o pupă pe creștet.
Bărbatul îi privește pe toți cinci, schițând un zâmbet forțat cu buzele-i subțiri. Maxilarele îi sunt încordate. În prag apare sora lui Olga, împreună cu care veghează bunăstarea celor cinci copii. Fac echipă de un an și jumătate. Ea și-a lăsat casa din satul vecin, Țaul, și s-a mutat la el chiar în ziua când a decedat mama copiilor.
„Totul a fost neașteptat”, constată bărbatul și iese din casă, lăsându-și odraslele să se bucure de jucării. Are cearcănele umezite.
Vladimir a cunoscut-o pe Ecaterina la discotecă. Cea care le-a făcut „lipeala” a fost sora lui, Olga. „M-am împrietenit cu ea la cules mere. Era tare muncitoare și isteață, o femeie plină de viață. Îmi plăcea de ea”, și-o amintește Olga.
Peste un an, când Vladimir a împlinit 19 ani, iar Ecaterina 16, s-au căsătorit. Au jucat două nunți. Una în Plop și alta în Țaul. „Ca să-i împăcăm pe toți”, râde Olga.
Nu i-a văzut vreodată să se certe. Mereu alături unul de altul și îndrăgostiți lulea, îi descrie sora lui Vladimir. „Erau împreună peste tot. De nedespărțit. Până și la controalele medicale se duceau de mână.”
Ecaterina aduce pe lume primul copil la 17 ani, iar în următorii 12 ani mai naște încă patru. Însă a cincea naștere îi devine fatală.
Pe 29 mai 2022, la câteva zile după ce a adus pe lume o fetiță sănătoasă, Ecaterina iese din casă cu o ceașcă de cafea. Se așază în scrânciobul din ogradă, locul preferat al tinerei mămici. „Fără dureri, fără amețeli”, povestește Vladimir. Soarbe o gură, plescăind din buze, în timp ce privește zâmbind la geamul casei, de unde-i făceau cu mâna cei patru copii. La un moment dat, se lasă pe spate, iar în câteva minute moare.
La început, soțul a crezut că a leșinat și a chemat ambulanța. Între timp, a remarcat că mâinile, buzele și cearcănele i se învinețiseră. „Atunci am înțeles că ea a murit”, reconstituie scena Vladimir, înfiorat și acum.
Au îngropat-o pe 1 iunie, de Ziua Copilului.
***
„Bomba atomică a venit peste noi!”, exclamă Svetlana Vrabie, asistenta medicală din satul Plop. „Decesul de mamă și copil e cel mai grav, deoarece sunt viitorul țării noastre. Au rămas cinci copii fără mamă. Am avut un stres…”, adaugă lucrătoarea medicală.
„A fost un caz răsunător”, recunoaște și asistenta socială din sat. „Femeia a murit subit. Din ce se povestea, nu avea careva probleme medicale.”
S-au creat comisii, au fost întreprinse controale, vizite din partea anchetatorilor, iar medicul de familie a fost chemat la Ministerul Sănătății, își aduce aminte Svetlana Vrabie.
Nimeni nu înțelegea cum de s-a produs decesul, de vreme ce Ecaterina era sănătoasă. „Hemoglobina 112. O respectat toate vizitele, toate controalele. Noi bănuim că o avut Covid-19 și un tromb i-o jucat festa”, remarcă Valentina Pulbere, o altă asistentă medicală din satul Plop.
Asistenta medicală din satul Plop, raionul Dondușeni, Valentina Pulbere.
Oficial, Ecaterina a murit din cauza tromboembolismului pulmonar, ne spune Vitalie Flocea, șeful Centrului Perinatal Edineț, acolo unde Ecaterina a născut al cincilea copil. Mai simplu vorbind, în vasele pulmonare s-a format un tromb (cheag) care a produs o moarte subită, explică medicul.
„Dacă e să fiu sincer, în practica mea nu am întâlnit așa ceva. Asta se întâmplă foarte rar. Este un caz inevitabil. Nu poți să preîntâmpini așa ceva. Da, poți să faci multe investigații, dar doar dacă pacienta are unele patologii. Însă Ecaterina nu avea nicio problemă de sănătate. A fost un șoc pentru toată lumea”, conchide Flocea.
***
În anul 2022, Moldova înregistrează un record la numărul de mame decedate, printre care se regăsește și Ecaterina. Statistica a crescut de patru ori față de ultimii ani. Acest lucru a făcut ca rata mortalități materne (numărul mame decedate raportat la 100 de mii de copii născuți-vii) să ajungă la 60, potrivit datelor Biroului Național de Statistică. O cifră similară Moldova a înregistrat doar în 1990, înainte de independență, când a înregistrat o rată a mortalității materne de 56.
„S-a relaxat sistemul medical”, consideră Iurie Dondiuc, doctor habilitat în științe medicale și președinte al Comisiei Obstetrică și Ginecologie a Ministerului Sănătății (MS). „Da, în anul 2020, 2021, am avut pandemia de Covid-19. A fost lipsa de experiență în legătură cu virusul SARS-Cov-2. Dar, în 2022, a trebuit să se diminueze mai tare mortalitatea maternă. Din cele 16 cazuri, 10 au fost din cauza SARS-Cov-2. Noi legăm de faptul că, în perioada Covid, perioada restricțiilor, a fost adresabilitatea scăzută. Sistemul medical lucra la distanță. Consultațiile la distanță au jucat un rol”, explică Dondiuc.
Sângerările masive, hipertensiunea arterială, infecțiile din timpul sarcinii, complicațiile apărute în urma unui avort realizat în condiții de nesiguranță și afecțiunile preexistente care pot fi agravate de sarcină (cum ar fi HIV/SIDA și malaria) sunt principalele cauze ale deceselor materne nu doar în Moldova, ci și în întreaga lume.
Doar că un studiu din 2018 atestă că aproape toate cazurile de mortalitate maternă înregistrate în Moldova în ultimele decenii (92,86%) au fost evitabile: „Complicațiile care au provocat decesul din cauza asistenței medicale substandard (85,71%) puteau fi prevenite prin accesul la supraveghere antenatală a sarcinii, asistența calificată la naștere, monitorizarea atentă în perioada de lăuzie şi intervenții timpurii în cazurile de apariție a unor patologii sau complicații”.
„Femeia nu trebuie să decedeze în legătură cu sarcina. În instituțiile obstetricale trebuie să fie mai ceva ca la armată. Dacă apare o hemoragie în timpul sarcinii, deciziile trebuie să fie luate rapid și momentan. Și trebuie să intervină foarte multă lume în astfel de cazuri. Fiecare mecanism trebuie să lucreze foarte rapid și fiecare trebuie să știe ce să facă. Și dacă este un gol, atunci procesul se tergiversează, dar în unele nașteri nu ai mult timp la dispoziție, ci doar câteva minute ca să salvezi mama”, explică Dondiuc.
Totuși decesul femeilor nu poate fi prevenit în totalitate, pentru că „sunt un conglomerat de factori”, punctează Iurie Dondiuc. Pe lângă cei care țin de sistemul medical, mai sunt și cei care țin de educația populației, de planificarea sarcinii, de nivelul de dezvoltare al unei țări.
Același studiu denotă că majoritatea cazurilor de decese materne survin în instituțiile medicale mici de nivel local care, de regulă, sunt prost echipate, cu un potențial insuficient de cadre şi resurse și care, în timp, devin periculoase, pe motiv că nu pot garanta asistență de calitate în cazul apariției unei complicații neprevăzute.
Pe parcursul ultimilor cinci ani, în Moldova și-au sistat activitatea maternitățile din următoarele orașe: Leova (2018), Basarabeasca (2019), Ocnița (2020), Briceni (2020), Taraclia (2021), Șoldănești (2021), Dondușeni (2021), Glodeni (2021), Fălești (2021), Telenești (2021).
„Organizația Mondială a Sănătății menționează că maternitățile cu un număr de nașteri mai mic decât 300 pe an devin periculoase atât pentru mamă, cât și pentru copil, deoarece personalul medical care asistă o naștere la 3 zile sau o dată în săptămână își pierde calificarea”, explica situația Ala Nemerenco, ministra Sănătății.
Potrivit MS, printre măsurile de reducere a mortalității materne se numără și stratificarea instituțiilor medicale pe trei nivele. „Dacă femeia e bine, naște la spitalul de la locul de trai. Dacă sarcina e cu risc moderat, se evaluează gravida și naște la maternitatea de nivelul 2, numită și centru perinatal. Instituția de nivelul 3 e Institutul Mamei și Copilului [din Chișinău]. Aici sunt aduse gravidele a căror nașteri prezintă un risc major”, explică Iurie Dondiuc.
| Nivelul III | Nivelul II – Centrele perinatale interraionale | Nivelul I – Centrele perinatale raionale |
| Institutul Mamei și Copilului din Chișinău | Soroca, Cahul, Ceadîr-Lunga, Edineț, Hâncești, Ungheni, Căușeni, Orhei, Bălți, Spitalul municipal nr. 1 din Chișinău. | Drochia, Floreşti, Râşcani, Sângerei, Rezina, Călăraşi, Anenii-Noi, Ştefan-Vodă, Criuleni, Străşeni, Nisporeni, Cimişlia, Ialoveni, Cantemir, Comrat, Vulcăneşti şi Maternitatea nr.2 Chișinău |
Totodată, Dorina Savoschin, șefa Serviciului „Sănătatea mamei și copilului” din cadrul MS, punctează că majoritatea centrelor perinatale de nivelul II au fost echipate anul trecut cu echipament modern în valoare totală de 2,4 milioane de dolari. „Anul acesta au fost donate 9 ambulanțe instituțiilor medicale, ca să transporte gravidele și mamele de la nivelul 1 la 2 sau 3. Sunt situații când este necesară transportarea lor, pentru a le salva viața”, menționează Savoschin.
Totuși, în prefața unei note legislative de anul trecut se arată că insuficiența de medici obstetricieni, neonatologi, anesteziologi, cât și pregătirea lor profesională, joacă un rol masiv în mortalitatea maternă.
Extrase din Nota informativă a proiectului de lege pentru modificarea Legii ocrotirii sănătății în scopul urgentării modernizării spitalelor:
- Majoritatea absolută a Centrelor Perinatale de nivelul I din cadrul spitalelor raionale se confruntă cu dificultăți în asigurarea asistenței medicale în regim non-stop pentru a asigura un act medical de calitate, din cauza insuficienței cadrelor medicale de medici obstetricieni, neonatologi, anesteziologi, moașe și a dotărilor necesare cu utilaj medical (monitoare, USG, incubatoare etc.)
- În unele Centre Perinatale (Ceadîr-Lunga, Căuşeni, Hînceşti, Soroca şi Ungheni), la moment lucrează numai câte 1-2 medici neonatologi sau medici pediatri, care nu pot asigura asistența continuă pe parcursul a 24/24 ore.
- Și mai complicată este situația în Centrele Perinatale de nivelul I: la Vulcănești, serviciul nu este asigurat cu medic obstetrician 24/24 ore; la Ialoveni și Cimișlia, serviciul nu este asigurat cu medic anesteziolog 24/24 ore. Doar la un singur Centru Perinatal de nivelul I – Cantemir, serviciul este asigurat 24/24 ore cu medic neonatolog. În restul instituțiilor, specialistul este chemat de la domiciliu sau înlocuit cu alt specialist (medic pediatru sau alți specialiști).
***
Cimitirul, cocoțat pe panta unui deal, se vede de la fereastra casei. Olgăi și lui Vladimir le vine extrem de dificil când cei mai măricei privesc la crucile înnegrite și suspină: „Vrem la mama”.
„Primul an am plâns, practic, în fiecare seară. Greu a fost. Nu ne-am revenit. O văd pe Catia peste tot râzând și glumind”, povestește Olga. Femeia stă în fața casei pe un scaun și o leagănă pe mezină în brațe.
S-a mutat cu cei doi copii ai săi în casa fratelui ca să-l ajute, mai ales, cu cea mică, chiar în ziua în care a decedat Ecaterina. A stat aproape un an și au orânduit gospodăria împreună cum au putut mai bine, apoi s-a întors la Țaul. „Cu trei copii. Am luat-o pe asta mai mică la mine. Cu ceilalți patru copii mai măricei o să se descurce fratele meu, dar cu asta micuță e dificil”, recunoaște Olga.
Vladimir se descurcă cu cele trei fiice și băiatul din priviri. Fiecare își știe locul, spune acesta. Recunoaște că, pe unele aspecte, a clacat. Într-o zi, fata mai mare a adus vorba de menstruație, vrând să înțeleagă ce se întâmplă în acele zile cu corpul femeii și ce ar trebui să facă în astfel de zile. Vladimir a înmărmurit. „Nu știam cum să-i explic. Îmi era tare rușine. Chiar am ridicat vocea că, de unde știe ea despre asta, dar am avut noroc de mama mea, care i-a explicat. Dacă ar fi fost Ecaterina…”.
Cât despre partea financiară, bărbatul spune că grijile sunt tot aceleași, doar că mai multe. „La început nici nu puteam să lucrez. Nu avea cine să stea cu ei, dar nici nu aveam chef.”
A avut susținerea comunității și a Primăriei, primind diverse ajutoare bănești, cât și donații. Din unele și-a procurat un tractoraș, din altele a schimbat ferestrele și ușa casei. Însă ele au acoperit doar un mic gol din grijile bărbatului.
Asistenta socială din sat laudă familia lui Vladimir, că sunt oameni muncitori și cumsecade, liniștiți și nu beau. „Cu regret, nu beneficiază de ajutor social, chiar dacă sunt orfani și mulți copii, deoarece legislația nu dă voie, dacă ai tractor în ogradă.”
„Asta e. Ne descurcăm încetișor”, oftează bărbatul, mângâind fata mai mică pe picior.
***
În jumătate din cazuri, nivelul mortalității materne a fost influențat de mai mulți factori sociali (52,7%), precum condiții de viață precare, migrație şi violență în familie. Respectiv, decesul matern este înregistrat preponderent în rândurile femeilor din localitățile rurale, atestă același studiu.
„Mortalitatea maternă reprezintă un indicator nu doar despre calitatea asistenței medicale, dar și despre nivelul de dezvoltare al țării, al culturii populației. Sarcina trebuie să fie planificată. Înainte de a concepe sarcina, cuplul, mai ales femeia, trebuie să-și verifice sănătatea, mai ales dacă suferă de ceva. Și, împreună cu medicii specialiști, să estimeze și să aleagă cea mai favorabilă perioadă, când boala o să agraveze minimal sarcina. Apoi să respecte vizitele, prescripțiile”, punctează Iurie Dondiuc.
Un alt studiu menționa încă acum 10 ani că o serie de factori de bază care „pot spori riscurile de mortalitate maternă şi predispun la o morbiditate mai înaltă printre femeile de vârstă reproductivă” rămân, „de obicei, fără atenție”. Printre ei se numără veniturile salariale joase, condițiile sanitare nesatisfăcătoare, nivelul jos de educație, problemele de securitate alimentară sau lipsa infrastructurii adecvate.
Și asta în condițiile în care „nu există o altă problemă mai însemnată pentru bunăstarea populației în întreaga lume decât sănătatea maternă şi sănătatea perinatală”, pentru că „fiecare om în parte, fiecare familie şi fiecare comunitate la un moment dat a timpului se ciocnește de întrebări legate de sarcină şi complicațiile posibile în timpul nașterii”, argumentau autorii studiului.
Chiar dacă Moldova și-a asumat angajamente atât pe plan internațional, cât și național, în ce privește reducerea numărului de mame decedate fie în timpul sarcinii, a nașterii sau în primele 42 de zile după naștere, aceasta așa și nu a atins țintele naționale definite încă în 2000 de Guvern. Iar acestea sunau în felul următor: „Diminuarea coeficientului mortalității materne de la 28, în 2002, până la 15.5, în 2010, şi până la 13,3, în 2015”.
Doar că în noua strategie de sănătate, aprobată în iunie curent de către Guvern, este stipulat că rata mortalității materne de 13,3 pe care ar fi trebuit să o atingem acum opt ani, ar urma să o atingem abia în 2030. Altfel spus, autoritățile ar înregistra o întârziere de 15 ani în lupta cu mortalitatea maternă. „Evident, este loc de mai bine, dar echipa MS va depune tot efortul ca să atingem indicatorii în 2030”, dă asigurări Dorina Savoschin.
Pe parcursul acestui an, în Moldova au fost deja înregistrate 4 cazuri de mortalitate maternă. Dacă situația va rămâne neschimbată până la finele anului, atunci indicele pentru 2023 ar fi cam 14, raportat la datele pe 2022.
Pentru a înregistra o astfel de scădere bruscă, a fost nevoie de mai multe măsuri, inclusiv din cele enumerate mai sus. Totuși, un rol important în reducerea indicelui a jucat nu doar scăderea intensității pandemiei de Covid-19, ci și revizuirea unui Ordin cu privire la analiza mortalității materne, e de părere reprezentanta MS.
„În decembrie 2022, a avut loc colegiul MS, unde toată comunitatea medicală a venit cu rapoarte. S-au purtat discuții pe interior. În urma deciziilor, au fost reactualizate documente, printre care a fost elaborat un nou ordin. S-a făcut o comisie nouă la nivel de minister, care va examina fiecare caz în parte. Adică se discută la nivel de ministru și secretari de stat fiecare caz și potențial caz care s-ar fi soldat cu deces. Individual se vin cu măsuri concrete pentru fiecare caz și, per ansamblu, pentru sistem, ce putem să schimbăm”, subliniază Dorina Savoschin.
„S-au luat decizii dure”, punctează și Iurie Dondiuc. „Inclusiv, s-a preîntâmpinat conducătorii instituțiilor medicale că, atunci când se va solda cu decese cauzate mai ales de managementul prost, vor fi luate măsuri drastice. Vreți să fiți șefi, fiți buni și să vă dedicați sută la sută, asigurați prestări servicii medicale calitative. O să ajungem la normalitate. O să putem menține, dar trebuie de acordat, în continuare, o atenție mare”, remarcă doctorul habilitat.
Foto – Polina Cupcea
Editare și contribuire – Nicolae Cușchevici
Acest material jurnalistic a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a beneficiarului EU4IM (Oameni și Kilometri) și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.