Tatiana ObuhDacă la începutul anilor ’90 trenurile din Republica Moldova transportau mai mult de 18 milioane de călători, atunci în 2017 cifra a scăzut drastic până la 1,6 milioane. Schimbarea se datorează invaziei de autobuze sau microbuze pe rutele locale. Deși costă de două ori mai mult decât trenul, tot de două ori mai repede ajung la destinație.
În 2014 autoritățile au elaborat chiar un plan de investiții pentru a reanima Căile Ferate de Moldova (CFM), însă de atunci acesta este încă așteptarea resurselor financiare necesare. Iar datele privind starea infrastructurii întreprinderii pentru anul 2013, prezentate în respectivul plan, sunt sumbre de departe:
» Aproximativ 30% din căile ferate de pe teritoriul Republicii Moldova necesită reparație capitală sau medie. Din acest motiv, pe 84 de porțiuni de traseu, care însumează 163,4 kilometri, viteza trenului nu depășește 5-25 kilometri pe oră.
» Din cele 125 de locomotive aflate la dispoziția CFM (în Transnistria există încă 13 locomotive, dar întreprinderea nu are acces la ele), 66 de locomotive magistrale au depăşit termenele normative de exploatare, iar 56 din cele 59 de locomotive de manevră au termenul de exploatare expirat.
» Din cele 7.036 de vagoane de marfă aflate la bilanțul întreprinderii, 2.353 nu sunt folosite deoarece nu a fost reparate din 2000.
» La fel de îngrijorătoare este și situația cu cadrele de lucru. Majoritatea specialiștilor au depășit vârsta de 50 ani, iar tinerii nu tind să se angajeze într-un sector aflat în declin.
Pentru a vedea cu ochii noștri cum stau lucrurile, am devenit pasagerii a patru curse de tren: Chișinău-Ungheni, Ungheni-Bălți, Ocnița-Bălți și Basarabeasca-Zloți.
.
